...tin ii apoi ampotriva mongolilor, care invadasert Anatolia, urmand hottrarea Imperiului IlKhanid din Iran ii Mesopotamia an ultima jumttate a secolului al XIIIlea. Odatt cu dezintegrarea puterii Seljuq ii anlocuirea cu suzeranitatea mongolt, impust direct de ocupasia militart a majorittsii Anatoliei de est, principatele turce independente dintre care unul are condus de Osman au aptrut an rtmtiisele Anatoliei.Urmand anfrangerii mongole asupra armatey Seljuq an 1293, Osman a aptrut ca prins al principatului de granist care a preluat Bithynia bizantint din nordvestul Anatoliei, pe langt Bursa, comandand ghazaiii ampotriva Bizansului an acea zont. Barat an est de principatul Germiyan, mult mai puternic, Osman ii succesorii imediat apropiasi s-au concentrat asupra atacurilor la teritoriile bizantine ce mtrginesc Stramtoarea Bosfor ii Marea Marmara spre vest. Otomanii, cei mai mari rivali musulmani ai Bizansului, au atras mase de nomazi si ortieni iomeri, care au pttruns prin Orientul Mijlociu, ctutand st dea un sens viesii lor, st-ii caitige vitalitatea ii st caute st-ii amplineasct dorinsele religioase de aii extinde teritoriile islamice. Otomanii au putut st profite de dectderea sistemului bizantin de aptrare a graniselor ii de nemulsumirea crescutt an domeniul economic, religios ii social an Bizans, ancepand de la Osman ii continuand pant la succesorul lui, Orkhan 1324 26 ii Murad I 1360 89, au preluat teritoriile bizantine, la anceput dinspre vestul Anatoliei, ii apoi an Europa de sudest. Doar sub conducerea lui Bayazid I 1389 1402 faima ii puterea caitigate an expansiunea inisialt au fost utilizate pentru a asimila principatele turceiti din estul Anatoliei.Prin 1300 Osman conducea o zont din Anatolia care se antindea de la Eskiiehir Dorylaeum pant la campiile znik Nicaea, au anfrant mai multe eforturi organizate de cttre Imperiul Bizantin, pentru ai opri expansiunea. Eforturile bizantine pentru a da ajutor lui IlKhanid ampotriva otomanilor din est nu a avut succes, ii folosirea de mercenari de cttre amptratul Bizansului au cauzat pagube mai mari propriilor teritorii decat celor turceiti. Otomanii s-au lipsit de echipamentul de asediu ii nu au fost capabili st acapareze oraiele majore din Bithynia. Nu au putut face nimic nici ampotriva vecinilor lor turci tot mai puternici, Aydn ii Karas, care au preluat preluat teritorii bizantine din sudvestul Anatoliei. Captura din Bursa a lui Orhan an 1324 alte surse spun 1326 a furnizat primele anselesuri pentru dezvoltarea administrativt, economict ii forsa militart necesart pentru a face principatele state sau pentru a creea o armatt. Orhan a anceput politica militart, extinst de succesorii sti, prin angajarea de trupe mercenare creitine, astfel diminuand dependensa sa de nomazi.Orhan a ftcut curand posibilt capturarea rtmtiiselor oraielor bizantine din nordvestul Anatoliei znik 1331, zmit 1337 ii skdar 1338. S-a mutat apoi ampotriva celui mai mare vecin turc al stu, vecin anspre sud. Profitand de conflictele interne, Orhan iia anexat Karasul an 1345 ii a caitigat control asupra zonei cuprinse antre Golful Edremit ii Kapdag Cyzicus, ajungand la Marea Marmara. S-a pus astfel an pozisia de a ancheia monopolizarea avantajoast pltcutt an oraiul Aydn, aceea an care aproviziona trupele mercenare pentru a concura factorilor bizantini din Thrace ii Constantinopol. Expansiunea lea permis st anlocuiasct oraiul Aydn ca principal aliat al amptratului bizantin Ioan VI Cantacuzino. Intrarea importantt a trupelor otomane an Europa lea dat o ianst directt de a vedea posibilittsile cuceririi oferite de decadensa bizantint. Atacul suferit de Aydn urmat de moartea conducttorului lui, beiul Umur, i-au ltsat singuri pe otomani, la fel ca ii conducttorii ghaziiilor, ampotriva Bizansului. Orhan la ajutat pe Cantacuzino st ia tronul bizantin de Ioan V Palaeologus, ii drept rtsplatt ia asigurat st distrugt Thrace ii st se ansoare cu fiica amptratului, Theodora. Partidele otmane care se ocupau cu raiduri au anceput st se mute regulat prin Gallipoli anspre Thrace. Mari cantittsi de pradt capturatt au anttrit puterea otomant ii au atras mii de dezrtdtcinasi dintre trupele otomane din Anatolia, spre a-i servi. ncepand din 1354, Sleyman, fiul lui Orhan, a transformat Gallipoli, o peninsult de pe partea europeant a Stramtorii Dardanele, antr-o bazt permanentt pentru expansiunea an Europa ii refuzt st plece, ampotriva protestelor lui Cantacuzino ii a altora. De la Gallipoli trupa lui a plecat an susul raului Maritsa anspre sudestul Europei, efectuand raiduri pant la Adrianopol. Cantacuzino aii pierdu curand puterea, cel pusin parsial din cauza coopertrii cu turcii, ii Europa ancepuse st fie prudensi cu privire la mtrirea pericolului turcilor.Murad I, fiul lui Orhan, a fost primul amptrat otoman care a folosit Gallipoli pentru cucerirea permanentt a Europei. Chiar Constantinopolul a fost pus pe un drum secundar, an ciuda sltbiciunii ii a dezorganiztrii aptrttorilor lui, deoarece zidurile groase ii defensivele bine pozisionate rtmaneau prea puternice pentru armata nomadt otomant, ctreia continua st-i lipseasct echipamentul de asediu. Prima cucerire a lui Murad se extindea spre nord an Thrace, terminand cu capturarea an 1361 a Adrianopolului, al doilea orai din Imperiul Bizantin. Redenumit Edirne, oraiul a devenit noua capitalt otomant, furnizandu-le turcilor un centru pentru control administrativ ii militar asupra Thracei. Fiind cea mai mare forttreast antre Constantinopol ii Duntre, controla drumul principal al invaziei prin Munsii Balcani, a asigurat turcilor retensia cuceririlor Europei, ii a facilitat expansiunea ulterioart spre nord. Murad a trecut prin valea raului Maritsa ii a capturat Philippopolis Philib sau Filibe acum Plovdiv in 1363. Controlul asupra principalelor surse de grau ii a veniturilor din taxe ale Constantinopolului a ftcut posibilt obligarea amptratului bizantin st accepte suzeranitatea otomant. Moartea amptratului sarb Stefan Duian an 1355 a ltsat succsesorii sti prea divizasi ii prea slabi pentru a anfrange turcii, an ciuda aliansei cu Louis I al Ungariei ii sarul Shishman al Bulgariei an prima cruciadt europeant ampotriva otomanilor. mptratul bizantin Ioan V a ancercat st mobilizeze asistensa europeant prin unirea bisericilor din Constantinopol ii Roma, dar acest efort doar a divizat mai departe Bizansul, ftrt a asigura un ajutor concret din partea vestului. Murad a fost astfel capabil an 1371 st conduct aliasii spre Chernomen irmen, pe Maritsa, mtrinduii ancredere ii demoralizanduii duimanii mai mici, care au acceptat rapid suzeranitatea, ftrt nici un fel de rezistenst.Murad a ancorporat ulterior an imperiul ce se dezvolta rapid mulsi vasali europeni. A resinut conducttorii locali, care an schimb ai acceptau suzeranitatea, pltteau anual tribute ii asigura posibili ostaii armatei sale, la cerere. Aceastt politict a anlesnit an general otomanilor st evite rezistensa localt prin asigurarea legilor ii subiectelor prin care viesile,...
Download