...zarilor umane aflate in continua dezvoltare.Inainte de toate locuinta reprezinta, dupa cum afirma si Le Corbusier, un invelis care raspunde anumitor cerinte si stabileste raporturi juste intre ambientul cosmic si fenomenele biologice umane , si mult mai mult decat aceasta. O parte dintre functiunile legate de satisfacerea cerintelor biologice sunt masurabile. Insa analizand omul intr-un context mai larg, cum este cel social, descoperim o serie de valente noi ale locuintei, grupate in functia de reprezentare . Pe baza analizei si cunoasterii procesului evolutiv a constructiei de locuinte putem surprinde aspectele functiei de reprezentare a complexului rezidential, functie prin care locuinta contribuie activ la afirmarea conditiei umane. Gradul de satisfacere a cerintelor nu este raportat numai la locatar ci comparat si cu limitele colectivitatii din care el face parte. Rezulta o scara valorica care reflecta alcatuirea acestei colectivitati si precizeaza pozitia sociala a individului considerat. Dorinta perpetua de evidentiere a propriei personalitati, de recunoastere publica a locului ocupat in comunitate isi poate gasi in amplasare, imaginea exterioara si amenajarea locuintei un larg camp de manifestare. De Laue precizeaza, referindu-se la valentele de reprezentare, ca fiecare obiect are o valoare relativa si posesia sa ofera beneficiarului nu numai un avantaj material, ci si un motiv de consideratie sociala Aceasta este legata de nevoia de comunicare si de relatii colective .Caracterul de reprezentare al locuintei s-a manifestat inca de la inceputul organizarii sociale a oamenilor. Arhitectura este insasi imaginea omului, cu toata variabilitatea lui de forme, de dibacie tehnica, de mijloace de comunicare cu ceilalti oameni, in evolutia din ce in ce mai complexa. Din totdeauna oamenii au facut diferenta intre asa-zisul container si spatiul propriu-zis locuit si personalizat de om.Intr-o prima perioada cand cadrul construit de om nu capatase suficienta autonomie in raport cu natura inconjuratoare, cand dimensiunea redusa a colectivitatilor si mijloacele materiale modeste limitau decalajele sociale, caracterul de reprezentare al locuintei avea o accentuata incarcatura simbolica ex. orasul religios Babilon . Marimea, amplasamentul, stabilitatea in spatiu si orientarea cladirilor din asezarile primitive se supuneau unor credinte mitice legate de succesiunea anotimpurilor sau traiectoria soarelui, ca si cum respectarea ordinii cosmice ar putea transfera comunitatii propria permanenta si armonie. Intr-un oras medieval, ordinea urbana este raportata la biserica, sistem feudal si artizanat. Fiecare plan urban era proiectia nemijlocita a obiectivelor clerului, a nobilimii feudale sau a breslei negustoresti. Un prim efect l-a constituit conturarea in orase a unor zone diferentiate din punct de vedere al categoriilor de locuinte, de dotari si amenajari, reflectand direct structura sociala a comunitatii. Evident, conturarea cartierelor s-a desfasurat cronologic, tinand seama de valoarea terenului, de elementele naturale, istorice sau functionale corespunzatoare. O data in plus, spatiul de locuit apare ca un limbaj prin care oamenii de aceeasi cultura comunica intre ei. Spre deosebire de valentele de reprezentare ale exteriorului, amenajarile interioare, mai putin statice, inregistreaza cu fidelitate devenirile sociale ale locuintei. Deoarece o locuinta nu poate corespunde la nesfarsit posibilitatilor si aspiratiilor unei familii, trecerile de la o categorie sociala la alta sunt de regula insotite si de schimbarea domiciliului. Amprenta proprie intiparita in aranjarea locuintei de catre individ si familia sa uneori de-a lungul catorva generatii depinde in mare masura de statutul de folosinta al acesteia. Astfel, marea majoritate a familiilor prefera sa foloseasca o locuinta proprie, separata de cea a vecinilor casa unifamiliala pe lot. Proprietatea asupra unei case stimuleaza familia in exprimarea amprentei specific...
Download