...niei publice, ca jurnalist redutabil indeosebi prin articolele sale de la Cuvantul, careau facut din acest ziar unul din cele mai importante, mai citite, mai influente publicatii ale timpului. Incepind, de pildacu Descartes - parinte al democratismului contemporan, articol publicat in 1921 in Ideea europeana, si ajungind laarticolul Nationalismul de import aparut 17 ani mai tirziu in Cuvantul, si trecind desigur prin abundenta publicistica dela acest ziar, dar si prin cursurile de logica colectivelor, tema antidemocratica este omniprezenta si obsesiva. Arsenalul folosit de-a lungul acestei perioade impotriva democratiei este variat, adesea eclectic, citeodata chiarincongruent, dind astfel impresia ca e folosit conjunctural, potrivit necesitatilor de moment, fara o ideologie politicaunificatoare si inspiratoare. Scopul delegitimarea democratiei pare sa justifice orice argument. Analitic, lucrurile parsa stea in acest fel. In acelasi timp, retrospectiv si in ansamblu privite, ideile negative se recompun - potrivit unorvirtualitati nebanuite anterior - intr-o constructie ideologica destul de coerenta. Mai mult, in mesajele politicenaeionesciene, indiferent de momentul lor, sint frapante citeva constante ideatice, cind mai dezvoltate cind mai sumare,unele intr-o armura teoretica evidenta, motiv temeinic de a vedea in ele directe abordari ideologice sau de a presupuneca indaratul lor se afla o viziune ideologica articulata in linii mari inca de la inceputuri. Totodata, este neindoielnic cagindirea politica a lui Nae Ionescu a cunoscut si o evolutie, constind intr-o organizare treptata a ideilor, intr-o mai strinsaarticulare a lor, intr-o constructie tot mai tentata de coerenta, pe scurt, intr-o rationalizare de tip ideologic si, desigur,intr-o accentuare progresiva a radicalismului politic. Conceptia filosofica din care isi extrage argumenteleantidemocratice este dintru inceput una holist-organicista, identificabila fragmentar inca de la inceputurile publicisticeale lui Nae Ionescu de la Ideea europeana in 1919, dupa intoarcerea din Germania, scrie aici un articol, semnificativ inacest sens, despre Petre Carp ea capata un plus de consistenta si o mai decisa directionare pro-totalitara odata cutrecerea timpului, desavirsindu-se spre mijlocul anilor 30, cind mai multe procese politice europene par sa o confirme.La o prima vedere, pare deci greu de spus daca aceasta conceptie este o consecinta a indelungatului exercitiu criticistsau, dimpotriva, daca ea este o cauza a acestuia. Personal, sint inclinat sa dau crezare ultimei variante. Oricum ar fi,cert este ca teoria colectivista propusa este surclasata, in economia textelor naeionesciene, de critica democratiei, deunde probabil impresia de produs derivat si secundar. Este, din punctul meu de vedere, nu numai o gresita judecata defapt, dar si o eronata judecata de valoare. Un discurs public antidemocratic atit de sustinut precum cel al lui Nae Ionescuavea nevoie de un fundament filosofic cit de cit solid, altminteri nu s-ar fi putut articula cu atita obstinatie. Conceptiaaceasta a ramas totusi prea putin vizibila in ansamblul textelor lui Nae Ionescu, fiind pusa intrucitva in umbra dedezvoltarile critice arborescente, ceea ce nu inseamna insa ca ea nu exista. Ea exista si, mai mult, ea explica sau,mai bine zis, permite intelegerea mecanismului ideologic al negarii valorii democratiei si, pe cale de consecinta, alafirmarii unui alt model politic, diametral opus. Asadar, desi negatia a continuat sa ramina definitorie pentru Nae Ionescu pina la sfirsit, subsecvent isi faceaparitia - initial oarecum timid, nesigur, dar ulterior, mai exact odata cu anii 30, tot mai raspicat - un proiect politicalternativ. In locul democratiei, demolate la inceput pe cale intelectuala, trebuia pus altceva, categoric opus, inconsonanta cu ceea ce se intimpla in mai multe tari europene. Acest altceva este, fara indoiala, totalitarismul. Proiectulpolitic totalitar pe care Nae Ionescu il tatoneaza in prima faza este oarecum indecis, si modelul lui Mussolini si modelullui Stalin infatisindu-i-se - la rigoare - deopotriva de atragatoare, dar nici unul indeajuns de seducator el capata insa cutimpul - indeosebi dupa 1933, cind Hitler accede la putere - un continut tot mai precis totalitarismul de extrema dreapta. Filosofie colectivista, absolutism politic Paradigma organicista in care se inscrie conceptia politica a lui Nae Ionescu avea deja traditie in culturaromana. Fusese folosita in secolul trecut de Titu Maiorescu, in celebrul sau studiu In contra directiei de astazi in culturaromana 1868, prin care impunea teoria formelor fara fond Eminescu uzase de asemenea de ea, si inca - pe alocuri -intr-un chip mai apasat. Si unul si celalalt, ca dealtfel mai toti junimistii partizani, ca buni conservatori, ai modeluluiorganic si ierarhic, se formasera in spatiul cultural german, unde teoriile organiciste erau destul de sustinutcultivate atunci ca raspuns la individualismul liberal, mai ales in mediile universitare. Nu intimplator, probabil, NaeIonescu insusi incepe sa-si propage teoria realitatii organice dupa un stagiu de citiva ani in Germania 1916-1919.Daca luam in considerare si curentul cultural semanatorist animat de Nicolae Iorga la inceputul secolului, care se bazape idei similare, se poate spune ca Nae Ionescu nu a facut altceva decit sa reia un sistem de gindire care avea deja untrecut si o raspindire considerabile. In mediile intelectuale ale epocii, atit din Romania cit si din Germania, de undefusese imprumutat, era paradigma cea mai accesibila si mai intrebuintata, pentru ca parea sa raspunda eficientprovocarilor politice ale inceputului de secol. Ea ajuta la stabilirea, pe o cale etiologica simpla si inteligibila pentrumulti, a unui diagnostic sever pentru societatea democratica, marcata atunci de puternice suferinte, si, totodata, furnizao strategie de insanatosire a organismului social. Nae Ionescu n-a fost deci un creator in acest perimetru. Cu toateaceste, mostenirea culturala in cauza a fost supusa de el unei accentuate radicalizari, caci el a retinut in mod selectiv sisarjat idei din vulgata organicista, pe care le-a turnat adesea in forme retorice de mare efect toate acestea auinsemnat, la rigoare, o recreare sau o personalizare a unui sistem altminteri destul de eclectic si de vulgar. Rezultatul afost o conceptie politica in fond mediocra si in forma spectaculoasa. Nae Ionescu a fost asadar partizanul unei ideologii politice dupa care determinant este intregul social, conceputca un organism, locul individului de rind in acest ansamblu fiind definit in termenii dependentei absolute. Individul faceintotdeauna parte din structuri sociale care-l transcend si care-l domina pina la deplina servitute si chiar, in unelecazuri, pina la desfiintare. Filosoful roman lucreaza uneori cu imaginea unui holism halucinant dar in care el isirezerva - cum se va vedea mai departe -un loc confortabil...
Download