...enit legendte3. Istoria bstinasilor americani nu constte3 doar teen povestile despre coboy si indieni. Pieile rosii nu erau doar un singur popor, ci mai multe triburi, mai multe populatii cu moduri de viatte3 diferite. Ei au populat continentul american cu cte2teva mii de ani teenainte de oamenii albi.tpar tpar tpar ttab Oamenii au sosit pentru prima oarte3 teen jurul anului 35000 tee.e.n. teen America de Nord, probabil din zona Siberiei de astte3zi, pe vremea cte2nd cele doute3 continente erau legate de uscat. S-au rte3spte2ndit pe teritoriul Americii de Nord si de Sud, s-au adaptat la conditiile locale si au format diferite triburi, sau altfel zis natii.tpar ttab Unii dintre ei trte3iau din pescuit si vte2nte3toare, altii au teenvte3tat ste3 cultive pte3mte2ntul. Adte3posturile erau diferite de la un trib la altul. Corturile portabile erau ideale pentru tribul picioarelor negre, care ducea o viatte3 nomadte3 si trte3ia din vte2nte3toare. Indienii pueSItaf91tfs24 blo se apte3rau de cte3ldura arzte3toare din detfeerturi construindu-si case de chirpici.tpar SItfs24 ttab Popoarele de bte3stinasi americani si-au dezvoltat propria culturte3, limbte3 si identitate. Pte2nte3 cte2nd au pus piciorul teen America primii europeni, existau deje peste 300 de natii si limbi indiene. Columb a fost primul european care s-a teentte2lnit cu bte3stinasii americani, pe teritoriul Cubei de astte3zi. Crezte2nd cte3 a ajuns teen India de Est i-a numit los indios, adicte3 indieni. Denumirea s-a pte3strat pte3nte3 teen zilele noastre, desemnte2ndu-i pe toti bte3stinasii continentului american.tpar SItaf91tfs24 ttab Din Europa, spaniolii au fost primii care s-au stabilit aici si s-au folosit de resursele noului continent. Ei au venit teen calitate de cuceritori tfei dupte3 ce au cte3lte3torit pe uscat prin America, au ajuns teen 1513 teen Florida. S-au stabilit teen grupuri mai mici lute2nd sclavi din rte2ndurile bte3stinasilor, pentru a-si cultiva pte3mte2nturile. I-au obligat ste3 renunte la propriile religii si ste3 treacte3 la cretfetinism.tline ttab Spaniolii s-au stabilit la teenceput pe teritoriile de sud-est ale Americii de Nord, iar apoi au populat tfei zona numitte3 azi Texas. Sosirea lor a determinat schimbte3ri uriase teen viata multor popoare de indieni. tcenainte de aparitia omului alb nu existau cai teen America odatte3 cu sosirea lor bte3stinasii au teenceput ste3 cumpereSItfs24 animale de la europeni.tpar ttab Triburile de indieni care trte3iau la marginea preeriei situate teen zona centralte3 a continentului, se ocupau de cultivarea pte3mte2ntului si vte2nte3toarea de bizoni. La teenceput alergau pe jos dupte3 pradte3, dar dupte3 ce au teenceput ste3 foloseascte3 caii, au devenit mult mai eficienti. Mai tte2rziu aceste triburi s-au mutat pe zonele de cte2mpie, urmte3rind migrarea populatiilor de bizoni.tline ttab La teenceputul secolului al XVII-lea colonistii englezi si olandezi au teenceput ste3 populeze coasta de est. Initial, spre deosebire de spanioli, si-au cultivat singuri pte3mte2nturile, nefiind periculosi pentru indieni. Bte3stinasii s-au bucurat de sosirea lor, si chiar i-au ajutat, mai ales atunci cte2nd au reusit ste3 procure arme de foc, instrumente de otel si diverse mte3rfuri teen urma unor schimburi comerciale.tpar tpar Stpard tqc tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itbtfs28tcf9 Primele conflictetpar Stpard tql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itfs24 tpar ttab Din cauza unor neteentelegeri dintre indieni si albi s-a ajuns la ciocniri violente. tcen 1636 colonistii din Massachusetts su pus pe seama indienilor Pesoti uciderea a doi comercianti, rte3zbunte2ndu-se prin masaSItaf91tfs24 crarea unui teentreg sat de cinci sute de capete. tcen urmte3toarele trei sute de ani aceste fapte au fost tipice pentru colonitfetii europeni ei teei considerau pe indieni ste3lbatici si pte3gte2ni.tline ttab tcen marea parte a secolului al XVIII-lea indienii si-au pte3strat indepenSItfs24 denta fatte3 de europeni. Britanicii, francezii si spaniolii s-au luptat teentre ei pentru a pune stte3pte2nire pe continent si multe triburi de indieni s-au alte3turat unora sau altora. tcen Rte3zboiul de Independentte3 ei au luptat de ambele pte3rti. tcen acest rte3zboi ameriSItaf91tfs24 canii i-au invins pte2nte3 la urmte3 pe britanici, astfel lute2nd natfetere Statele Unite ale Americii. Dupte3 rte3zboi i-au pedepsit pe irokezii care s-au aliat cu britanicii prin distrugerea a peste 40 de tabere ale acestora, putinii supravietuitori refugiindu-se teen CSItfs24 anada.tline ttab tcen aceste rte3zboaie crunte din secolul al XVIII-lea torturile si masacrele erau frecvente de ambele pte3rti. tcen aceastte3 perioadte3 s-a rte3spte2ndit unul dintre cele mai teengrozitoare obiceiuri ale indienilor, scalparea tte3ierea pielii si a pte3rului de pe capSItaf91tfs24 ul dutfemanului teenvins. De extinderea acestui obicei au fost rte3spunzte3tori si europenii, deoarece teei plte3teau dupte3 numte3rul de scalpuri pe indienii aliati, angajati ca vte2nte3tori de capete. tcen secolul al XIX-lea atte2t printre indieni, cte2t tfei printre albi a continuSItfs24 at aceastte3 traditie ste2ngeroaste3.tline ttab Dupte3 victoria revolutiei americane au continuat conflictele dintre bte3stinasii nord-americani si europeni. tcen noua republicte3 bte3stinasii au fost obligati treptat ste3-si vte2ndte3 sau ste3 renunte la pte3mte2nturile lor si ste3 emigreze sau ste3 se retragte3 teen rezervatii. Principiul de bazte3 al politicii guvernamentale a fost purificarea etnicte3. Nici mte3car asa-zisele natii civilizate, care au preluat obiceiurile oamenilor albi, nu au fost crutate.tline ttab Pte2nte3 teen 1830 triburile care trte3iau la est de Mississippi au renuntat ste3 mai opunte3 rezistentte3. Cte2mpia care se teentindea la vest de rte2u era prea uscatte3 si teen ceea ce priveste conditiile de mediu, prea asprte3 pentru ca albii ste3 se stabileascte3 acolo. Guvernul Statelor Unite a hotte3rte2t ca indienii ste3 fie mutati pe cte2mpiile de vest. Aceste teritorii, spuneau guvernantii, cte2tte3 vreme va creste iarba verde si vor curge apele rte2urilor vor fi ale indienilor.tpar tpar Stpard tqc tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itbtfs28tcf9 Drumul lacrimilortpar Stpard tql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itfs24 tpar ttab Tribul indienilor Cherokee era unul dintre popoarele de bte3stinasi care au fost trimise pe preerie Great Plains cu toate cte3 acestte3 hotte3rte2re a fost atacatte3 teen 1838 teen fata tribunalului, deportarea a avut loc. Plecarea lor a fost numitte3 drumul lacrimilor, pentru cte3 cel putin un sfert din ei au pierit de foame, epuizare si boli.tline ttab Indienii nu au putut trte3i teen pace nici mte3car pe cte2mpie. Cte2nd teen 1849 s-a descoperit aur teen California, mii de cte3utte3tori au trecut cu trenurile de marfte3 peste terenurile de vte2nte3toare ale indienilor...
Download