...54 TIUNILOR tu350 SI A STATELOR NAtu354 TIONALESSSSItauthor MicaSItoperator DanielSItcreatimtyr2002tmo5tdy25thr12tmin2SItrevti
mtyr2002tmo5tdy25thr12tmin2SItversion2SItedmins1SIt
nofpages5SItnofords2200SItnofchars12543SIttcompany CEMETaRYSItnofcharss14714SItvern16437SStpaper11906
tpaperh16838tmargl1701tmargr850tmargt1134tmargb1134
tltrsect tdeftab708tidoctrltftnbjtaenddoctnoxlattoyentexpsh
rtntnoultrlspctdntblnsbdbtnospaceforultformshadetho
rzdoctdgmargintdghspace180tdgvspace180tdghorigin170
1tdgvorigin1134tdghsho1tdgvsho1tjexpandtviekind1tvi
escale100tpgbrdrheadtpgbrdrfoottsplytninetftnlytnin
ethtmautsptnolnhtadjtbltuseltbalntalntblindtlytcalc
tbldtlyttblrtgrtlnbrkruletrsidroot2234126 tfet0tltrpar tsectd tltrsecttlinex0theadery708tfootery708tcolsx708tend
nheretsectlinegrid360tsectdefaultcltsftnbj Ittpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpnha
ng Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh
ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrparts17tqc tfi567tli0tri0tsl-380tslmult0tidctlpartfaautotrin0
tlin0titap0 tcbpat8 trtlchtfcs1 tabtaf1tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tbtf1tfs22tcf17tlang1048tlangfe1049tcgridtlangnp10
48tlangfenp1049 Itrtlchtfcs1 taf46 tltrchtfcs0 tf46tinsrsid2234126 FORMAREA NAtdeIUNILOR taaI A STATELOR NAtdeIONALEtpar Stpardtplain tltrpartqc tfi567tli0tri0tsl-380tslmult0tidctlpartfaautotrin0
tlin0titap0 tcbpat8 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs24tlang1049tlangfe1049tcgridtlangnp1049tlangfen
p1049 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf1tfs22tlang1033tlangfe1049tlangnp1033tinsrsid223
4126 tpar Stpard tltrpartqj tfi567tli0tri0tsl-380tslmult0tidctlpartfaautotrin0
tlin0titap0 tcbpat8 Itrtlchtfcs1 tabtaf46tafs20 tltrchtfcs0 tbtf46tfs22tcf17tlang1048tlangfe1049tlangnp1048tin
srsid2234126 Premisele istorice ale formte3rii natfeiunilor, SItrtlchtfcs1 taf46tafs20 tltrchtfcs0 tf46tfs22tcf17tlang1048tlangfe1049tlangnp1048tinsr
sid2234126 teen sec. al XIX-lea este definitivat procesul de constituire a natfeiunilor europene moderne, apar noi state natfeionale unitare tbai independente teen Europa Apuseante3 Belgia, Italia, Germania tbai teen Balcani Grecia, Romte2nia, Serbia, Bulgaria, Muntenegru, iar la teenceputul sec. al SItrtlchtfcs1 taf1tafs20 tltrchtfcs0 tf1tfs22tcf17tlang1033tlangfe1049tlangnp1033tinsrs
id2234126 XX-SItrtlchtfcs1 taf46tafs20 tltrchtfcs0 tf46tfs22tcf17tlang1048tlangfe1049tlangnp1048tinsr
sid2234126 lea - Albania. Acest proces are profunde premise istorice, conditfeionate de factori divertbai - economici, politici, etnici, spirituali. Datoritte3 interactfeiunii lor, au apte3rut natfeiunile moderne, care reprezintte3 o formte3 istoricte3 de organizare socialte3 a unor mari comunitte3tfei umane, bazate pe mai multe elemente constitutive.SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf1tfs22tlang1033tlangfe1049tlangnp1033tinsrsid223
4126 tpar SItrtlchtfcs1 taf0tafs20 tltrchtfcs0 tf46tfs22tcf17tlang1048tlangfe1049tlangnp1048tinsr
sid2234126 tcen latinte3, teen urmte3 cu cea doute3 milenii, termenul natfeio teensemna SItrtlchtfcs1 taitaf0tafs20 tltrchtfcs0 titf46tfs22tcf17tlang1048tlangfe1049tlangnp1048tin
srsid2234126 natbatere, raste3, soiSItrtlchtfcs1 taitaf0tafs20 tltrchtfcs0 titf1tfs22tcf17tlang1048tlangfe1049tlangnp1048tins
rsid2234126 , SItrtlchtfcs1 taf0tafs20 tltrchtfcs0 tf46tfs22tcf17tlang1048tlangfe1049tlangnp1048tinsr
sid2234126 dar tbai SItrtlchtfcs1 taitaf0tafs20 tltrchtfcs0 titf1tfs22tcf17tlang1048tlangfe1049tlangnp1048tins
rsid2234126 popor, neam. SItrtlchtfcs1 taf0tafs20 tltrchtfcs0 tf46tfs22tcf17tlang1048tlangfe1049tlangnp1048tinsr
sid2234126 Apoi cu acest termen au fost numite popoarele barbare, iar teen evul mediu grupurile privelegiate, elitele recunoscute de exemplu, natfeiunile maghiarte3, saste3, secuiascte3 teen Transilvania, teen istoriografia modernte3 se disting doute3 viziuni asupra esentfeei notfeiunii de natfeiune. Conform unei opinii, natfeiunea este identit-ficatte3 cu un popor, constituit teentr-un stat. Aceasta este viziunea juridicte3 sau legalte3 asupra natfeiunii. De fapt, un individ sau un grup de indivizi pot ste3 facte3 parte dintr-un stat tbai ste3 se considere membri ai unei natfeiuni situate teen afara statului respectiv. Rezultte3 cte3 natfeiunea nu trebuie confundatte3 cu statul, detbai teentre ele existte3 o legte3turte3 indispensabilte3, deoarece natfeiunile tind ste3-tbai creeze un stat propriu natfeional.SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf1tfs22tlang1048tlangfe1049tlangnp1048tinsrsid223
4126 tpar Stpard tltrpartqj tfi567tli0tri0tsl-380tslmult0tidctlpartaspalphatas
pnumtfaautotadjustrighttrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0tafs20 tltrchtfcs0 tf46tfs22tcf17tlang1048tlangfe1049tlangnp1048tinsr
sid2234126 O altte3 viziune presupune prin natfeiune o comunitate cu baze etnice - cu origine, limbte3, credintfete3, obiceiuri comune, care are rte3dte3cini adte2nci teen epoca mediet-valte3. Comunitatea etnicte3 medievalte3 numitte3 de unii istorici tbai natfeiune medievalte3 se deosebetbate de natfeiunea modernte3 nu prin esentfete3, ci prin gradul de manifestare, de amploare, de pondere teen societate al unor elemente constitutive ale acestei comut-nitte3tfei, teen epoca modernte3 se consolideazte3 unitatea vietfeii economice, social-politice, de limbte3, culturte3, spiritualitate tbai teritorialte3 a spatfeiului teen care locuietbate comunitatea respectivte3. De regulte3, majoritatea natfeiunilor au la bazte3 o etnie, formatte3 teen evul mediu mai rar din doute3 sau mai multe etnii. O exceptfeie reprezintte3 natfeiunea modert-nte3 americante3, care s-a constituit teen baza unui aliaj al diferitelor comunitte3tfei etnice tbai natfeionale. Unele natfeiuni s-au format neavte2nd o comunitate economicte3 unicte3, terit-toriul lor natfeional fiind teempte3rtfeit complet - Polonia sau partfeial - Romte2nia teentre tfete3ri strte3ine. Procesul de constituire a natfeiunilor italiante3 tbai germante3 a decurs teen conditfeiile fte3rte2mitfete3rii statale a teritoriului lor natfeional, iar al multor altor natfeiuni - teen circumt-stantfeele teencorporte3rii totale a teritoriului lor teen componentfea altor state. Chiar tbai limba nu teentotdeauna a fost acel element comun consolidator teen procesul formte3rii natfeiut-nilor. Un exemplu teen acest sens servetbate natfeiunea francezte3 - limba ei natfeionalte3 unicte3 s-a constituit abia teen sec. al XVI-lea.tpar Stpardtplain tltrparts15tqj tfi567tli0tri0tsl-380tslmult0tidctlpartfaautotrin0
tlin0titap0 tcbpat8 trtlchtfcs1 taf1tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tf1tfs22tcf1tlang1048tlangfe1049tcgridtlangnp1048t
langfenp1049 It...
Download