...ex0theadery706tfootery706tendnherettitlepgtsectdef
aultcltsftnbj Itheader tpardtplain ts15tql tli0tri0tsl360tslmult1tidctlparttqcttx4153ttqrttx8
306tfaautotadjustrighttrin0tlin0titap0 tf37tfs24tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlan
gfenp1033 Itinsrsid10828174 ssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
ssssssssssssssstpar SSItfooter tpardtplain ts16tql tli0tri0tsl360tslmult1tidctlparttqcttx4153ttqrttx8
306tfaautotadjustrighttrin0tlin0titap0 tf37tfs24tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlan
gfenp1033 Itinsrsid10828174 ssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
sssssssssssssstpar Stpard ts16tqc tli0tri0tsl360tslmult1tidctlparttqcttx4153ttqrttx8
306tfaautotadjustrighttrin0tlin0titap0 ItfieldIttfldinst Itcs17tinsrsid10828174 PAGE SSItfldrslt Itcs17tlang1024tlangfe1024tnoprooftinsrsid10828174 5SSSItinsrsid10828174 tpar SSItheaderf tpardtplain ts15tql tli0tri0tsl360tslmult1tidctlpartbrdrbtbrdrstbrdr30
tbrsp20 ttqcttx4153ttqrttx8306tfaautotadjustrighttrin0tlin
0titap0 tf37tfs24tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlan
gfenp1033 Itinsrsid10828174 Andrei Dumitruttab ttab clasa a XI-a Atpar Stpard ts15tql tli0tri0tsl360tslmult1tidctlparttqcttx4153ttqrttx8
306tfaautotadjustrighttrin0tlin0titap0 Itinsrsid10828174 tpar SSIttpnseclvl1tpnucrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tqj tli0tri0tsl360tslmult1tidctlpartfaautotadjustright
trin0tlin0titap0 tf37tfs24tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlan
gfenp1033 Itinsrsid10828174 tpar Stpard tqj tfi720tli0tri0tsl360tslmult1tidctlpartfaautotadjus
trighttrin0tlin0titap0 Itinsrsid10828174 tpar ttab ttab SItbtf36tinsrsid10828174 ISItbtf36tfs32tinsrsid10828174 ntemeierea TARII ROMANESTItpar SItinsrsid10828174 tpar 1. SItultinsrsid10828174 Formarea statului Tara RomaneascaSItinsrsid10828174 tpar tpar Dezvoltarea economica si situatia politica externa favorabila au contribuit la formarea cnezatelor si voievodatelor Tarii Romanesti sub stapanirea unui carmuitor mai puternic , care a fost la inceputul sec. al XIV- lea SItbtinsrsid10828174 Basarab ISItinsrsid10828174 , voievodul de la Arges. Profitand de slabirea cuceritorilor tataro- mongoli, precum si de criza interna din Ungaria, unde in anul SItbtinsrsid10828174 1301SItinsrsid10828174 luase sfarsit dinastia Arpadienilor si se ducea lupta pentru tronul regal, Basarab I a unit intr- un singur stat, voievodatele razlete, situate la sud de Carpati pana la Dunare, cu capitala in Campulung, oras vechi intemeiat de negustori sasi veniti de peste munti . Dintr- o cronica ungara se stie ca in anul SItbtinsrsid10828174 1324SItinsrsid10828174 Basarab I era SItbtinsrsid10828174 mare voievod in Tara RomaneascaSItinsrsid10828174 . tpar Cu toate numeroasele incercari ale feudalilor unguri de a supune Tara Romaneasca ea a reusit sa- si pastreze independenta. Succesorii lui Basarab I au continuat sa intareasca legaturile cu Bulgaria si cu Serbia si cu ajutorul lor sa opuna rezistenta feudalilor unguri. Legaturile cu statele slave s- au intarit indeosebi sub SItbtinsrsid10828174 Nicolae Alexandru 1352SItinsrsid10828174 SItbtinsrsid10828174 - 1364SItinsrsid10828174 , fiul lui Basarab I, care, impotriva tendintelor bisericii catolice ungare de a-si extinde influenta sa asupra Tarii Romanesti, s- a sprijinit pebiserica ortodoxa si in anul SItbtinsrsid10828174 1359 SItinsrsid10828174 a intemeiat prima mitropolie ortodoxa. tpar tpar 2.SItultinsrsid10828174 Organizarea statului feudal in Tara RomaneascaSItinsrsid10828174 tpar tpar La sfarsitul secolului al XIV- lea si in sec. al XV- lea a avut loc consolidarea Tarii Romanesti, fara formarea statelor feudale centralizate. Primele formatii statale in teritoriile din jurul Dunarii si ale Carpatilor au luat nastere relativ tarziu, cand ele ajunsesera a fi inconjurate de state feudale puternice, care urmareau sa- si largeasca hotarele pe seama teritoriilor statelor vecine.Ca influenta asupra centralizarii statului in Tara Romaneasca a fost jugul mongol timp de aproape un secol, apoi s-a aflat sub amenintarea continua de a fi cotropita de feudalii unguri si de rivalii lor, feudalii poloni.tpar In fruntea principatului se afla un domn a carui putere era considerata nalimitata. In realitate insa, in toate hotararile lui cu privire la problemele de politica interne, cat si la cele de politica externa, domnul trebuia sa tina seama de parerile boierilor. boierii se imparteau in mari si mici. In mainile boierilor mari, adica ale celor mai mari feudali, se aflau toate organele supreme de conducere. Din mijlocul boierilor mari se alegeau inaltii dregatori care il ajutau pe domn. Boierii mici erau subordonati marilor boieri si indeplineau diferite functii in administrati locala a tinuturilor sau judetelor, in care erau impartite teritoriile principatelor. Toti acesti reprezentanti ai aparatului de stat nu primeau o remuneratie speciala pentru serviciile lor si traiau exclusiv pe seama populatiei, incasand in folosul lor diferite dari si amenzi.tpar tpar 3. SItultinsrsid10828174 Razboiul lui Basarab I cu Carol RobertSItinsrsid10828174 SItbtinsrsid10828174 tpar SItinsrsid10828174 tpar Dupa stingerea dinastiei Arpadiene urmeaza in Ungari lupte pentru tron, dar in cele din urma tronul este castigat de Carol - Robert din familia franceza de Anjou, care domnea la Neapole. Carol - Robert porneste in SItbtinsrsid10828174 1330, SItinsrsid10828174 o expeditieSItbtinsrsid10828174 SItinsrsid10828174 armata impotriva lui Basarab I. Aceasta expeditie este povestita in toate amanuntele ei, intr- o cronica ungureasca numita SItbtinsrsid10828174 Chronicon Pictum SItinsrsid10828174 , cronica cu imagini si ilustratii facute de cronicari in care se vad luptele romanilor cu ungurii si aspectul luptatorilor lui Basarab.tpar Regele pornise dupa indemnul banului ungur de Severin, care se vedea lipsit de stapanirile lui de catre Basarab I. Oastea ungureasca era mare, bine inarmata, dupa obiceiul din Evul Mediu cu cavalerii in zale iar oastea lui Basarab, care era alcatuita din tarani nu se putea compara cu ea.Regele Ungariei cucereste cetatea Severinului dupa care inainteaza spre Olt, ca sa supuna toata Tara Romaneasca. Basarab speriat de inaintarea Ungurilor, condusi de regele in persoana, ii trimite soli sa- i spuna ca- i va plati un mare tribut si il va trimite si pe fiul sau ostatec,cu conditia ca armata ungureasca sa se retrge din tara. Cu tot sfatul unor nobili, care erau de parere ca regele sa primeasca propunerile de pace ale lui Basarab I, Carol - R...
Download