...se amestece acolo influente armenesti, caucaziene si mai in urma in deosebi in detalii, influente turcesti, rusesti si occidentale care mai ales in perioada de decadenta, ajung sa se suprapuna, fara sa se amestece.Aceasta reprezinta situatia de la noi pana la finele sec. al XVI-lea De la o vreme insa, care incepe cu domeniile, marete prin constructiile lor, ale lui Matei Basarab, si Vasile Lupu ce coincid cu epoca de inflorire a Barocului italian, asistam la o inoire a ornamentelor sculptate, la o modificare a stilului mobilierului religios si al celui al odoarelor sacre, care nu sunt deloc intamplatoare. Italia, direct, prin Venetia, sau prin intermediul regiunilor dalmatine obisnuieste sa ne trimita nu numai unele detalii decorative, dar chiar si unele principii, la care se vor supune arhitectii de la noi. Chenarele ferestrelor si ale usilor, pisaniile dedicatorii, pietrele de mormant, coloanele si balustradele, catapitesmele, ca si parte din mobilierul de bronz de argint sau de lemn sculptat si aurit, capata un rol mai important decat cel pe care il avusesera. Ele raman la locul pe care-l ocupa de atatea sute de ani dictat de planul vechi bizantin, devin insa mai bogate, capata o aparenta mai realista, dau impresia cand e vorba de un ornament floral, ca e fraged, mladios, si elegant. Suprafata sculptata se intinde, relieful se accentueaza, capata volum, si adancime. Dar, mai ales rolul Barocului apare fara posibilitate de indoiala in ornamentarea coloanelor si balustradelor. Coloanele din interiorul sau de la exteriorul bisericilor, si capitelurilor se latesc, se ingreuneaza cu multiple ornamente florale. Corpul coloanei, mai inainte drept se rasuceste, detaliu specific Barocului, se incarca cu fel de fel de caneluri, drepte, cand ramase drept in spirala, cand se rasucesc. Intre coloane sunt asezate balustrade iar la scari rampe. ex Hurezi.Stilul acesta din ce in ce mai inflorit, strabate perioada de la finele sec al XVII-lea si tot sec al XVIII-lea culminand in cateva din bisericile Iasiului, in special Golia, a carei fatada cu pilastrii baroc si ferestre in acelasi stil este din sec al XVIII-lea, in cele al Cantacuzinilor, ale lui Brancoveanu, la Vacarestii lui Mavrocordat.Impulsul pentru aceste inovatii in arta noastra este clar ca a venit din Apus. Uneori insa, pornind dinspre Apus, el trece printr-un spirit oriental, de la Constantinopol, sau aiurea, cum se intampla cu acele ornamente din vremea lui Brancoveanu, in stuc, care impodobesc uneori monumente religioase, dar mai ales cladirile laice, cladiri din care, cu exceptia palatului de la Mogosoaia, prea putine au ajuns pana la noi. Pe masura ce inaintam in sec. al XVIII-lea ca o consecinta a domniei fanariotilor, influentati de cele ce se petreceau la Constantinopole si de multe ori fara nici o intelegere pentru traditia Nationala, putem fi siguri ca elemente baroce au sosit si pe aceasta cale, in Moldova ele ajung la noi chiar si prin Rusia, unde influenta artei italiene este trecuta prin mentalitatea ruseasca sau practicata chiar de italieni.r5tmHsHmHsH in 1h à!ia8i8NormalCJsHaJmHsHtHJaJHeading 1ia5taJmHsHtHAiDefault Paragraph Font iaani0i0i0i0i0i0i0i0i0i0i0i0i0i00!hajaaamosorindsD
tApache GrouptApachethtdocstorktreferatetistorieetIST14tEc
ouri baroce in tarile romane.docialaPiUnknonaGaaz Times Ne Roman5Symbol3z Arial1hffa!ar02QEcouri baroce in tarile romanesorindsorind...
Download