...hnico-cultural In perioada premergatoare revolutiei burgheze franceze 1789-1794 clasicismul devenise preponderant in Franta si Anglia, concomitant cu raspandirea unor idei materialist-mecaniciste si rationaliste in stiinta si filosofie. Conceptele mecanicii netoniene 1687 au dat nastere la noi cercetari si studii care au avut ca urmare stabilirea bazelor teoriei elasticitatii Robert Hooke, 1687, a principalelor teoreme ale staticii P. Varignon, 1687, a hidrodinamicii teoretice D. Bernoulli, 1738, a problemelor de flambaj Euler, 1749. S-au realizat mari inventii tehnice ce au culminat cu inventarea masinii cu abur cu dublu efect de catre James att in 1782. Aceasta inventie epocala a deschis caile progresului ethnic si a marcat inceputul primei revolutii industriale. Progresul tehnic si introducerea industriei mecanizate in toate ramurile de activitate au jucat un rol important si in dezvoltarea si diversificarea constructiilor, inexistente in trecut cladirile industriale cu anexele lor, silozurile, turnurile de racier, garile, tunelurile de mari lungimi, podurile feroviare si numeroase alte tipuri de constructii. Intrarea in functiune, in 1869, a canalului Suez a permis trecerea din Mediterana in Marea Rosie si Oceanul Indian, iar realizarea canalului Panama, intre anii 1880-1914, a facut legatura dintre cele doua mari oceane, Atlantic si Pacific. Canalul Kiel terminat in 1895 deschide calea dintre Marea Baltica si Marea Nordului. Dezvoltarea rapida a retelei de cai ferate in Europa si America a necesitat executarea unor noi tunele a caror constructie ridica probleme de mare complexitate tehnica. In 1871 s-a inaugurat tunelul Frejus Cenisio in Masivul Cenis, cu o lungime de 12,25km, care facea legatura intre Franta si Italia, iar in 1882 marele tunnel Saint Gothard, in Alpii Lepontini din Elvetia, ling de 15km. La noi in tara, la sfarsitul secolului XIX s-a inceput construirea tunelului Mestecanis, pe linia Darmanesti Vatra Dornei 1,65 km lungime, terminat in 1901. Aparitia unor noi materiale de constructii, legate de dezvoltarea intensive a metalurgiei, iar dupa 1860 a betonului armat, a contribuit de asemenea la conceperea si proiectarea unor noi forme si structuri constructive care necesitau alte mijloace de exprimare artistica. Materialele de constructii traditionale, piatra si caramida, ca si vechile sisteme de executie, se bazau in special pe masa materialului, pus in lucrare in cantitati mari, putand rezista astfel in mod nediferentiat diverselor eforturi de compresiune, intindere sau incovoiere. In felul acesta se realizau insa constructii massive, grele si costisitoare, necorespunzatoare noii societati industrializate. Inginerul rus D.I. Juravski 1821-1891 si separat matematicianul elvetian K. Culmann 1821-1881 au creat o teorie a calculului grinzilor cu zabrele continue, iar V.G. Suhov 1853-1939 a conceput si realizat contructii spatiale usoare formate din retele pentru bolti, turnuri de racirea lamelare acestea au fost aplicate ulterior, in Germania, la tipurile de acoperisuri lamelare Zellbau. Ing. D.I.Juravski si respective inginerul Italian Luigi Cremona 1830-1903 au avut contributii importante in domeniile rezistentei materialelor si staticii grafice. Daca despre o arhitectura industriala, in adevaratul sens al cuvantului, nu se poate vorbi decat in sec.XX, constructiile industriale in sine puneau mari probleme constructorilor care aveau nevoie de aportul mecanicii si calculul structurilor pentru a putea face fata noilor tipuri de constructii. Abia in secolul XX s-a pus problema colaborarii dintre inginer, tehnolog si architect in realizarea unor ansambluri industriale rezistente, functionale si estetice.Exemple de constructii caracteristice acestei perioade Depasindu-se epoca stilurilor baroce, de curte sau de salon, s-a ajuns la neoclasicismul si eclectismul secolului XIX cu toate reluarile sale numeroase in care romantismul cel mai dulceag se impaca cu arheologia stiintifica Bruno Zevi. In stil neoclassic s-au realizat numeroase constructii si cladiri monumentale dintre care citam Altes Museum la Berlin 1824-1829, Arcul de Triumf in Place de lEtoile la Paris 1806-1836, Buckingham Palace si British Museum din Londra, Opera din Paris 1825-1898. La noi in tara stilurile eclectice au fost reprezentate de un important grup de monumente nobiliare sau domnesti Palatul Stirbei si Palatul domnului Tarii Romanesti Gr. Ghica, ambele in Bucuresti, religioase biserica monumentala Satu-Mare, incinta manastirii Tismana, refacuta intre anii 1844-1849, manastirea Frumoasa din Iasi sau cu character social-cultural Ateneul Roman, Casa de depuneri C.E.C., actualul Muzeu de Istorie al Romaniei, toate in Bucuresti, Palatul Culturii din Iasi. Un important architect roman din acea perioada care a militat pentru o anumita tenta de originalitate a stilului utilizandu-se de motive din folclor si refuzarea copierii directe a arhitecturii europene, a fost Ion Mincu. El a realizat in Bucuresti urmatoarele cladiri Casa Lahovari, Bufetul de la Sosea si Scoala Centrala de fete 1894. El a fost membru fondator si presedinte al Societatii Arhitectilor Romani si professor la Scoala Superioara de Arhitectura din Bucuresti infiintata in 1897. Opera sa a fost continuata in secolul XX cu noi si autentici valori de catre arhitectii Petre Antonescu, N. Ghica-Budesti, Grigore Cherchez, Cristofy Cerkez.Dezvoltare constructiilor metalice Revolutia industriala de la sfarsitul sec. XVIII ai inceputul secolului XIX a stimulat si fabricarea otelului pudlat, malt mai indicat pentru executarea constructiilor decat fonta, folosita pana atunci in diverse constructii dintre care mentionam podul cu arce din fonta peste raul Severn in Anglia 1779 si cupola catedralei Sf. Isaac din St. Petersburg in Imperiul Tarist. Podurile suspendate construite incepand din 1796 in S.U.A. si din 1824 din Franta, Anglia si Germania podul de la Freiburg cu 256 m deschidere, 1834, podurile lui G. Eiffel peste Duero in Spania 1877, viaductul de la Garabit din Franta 1880-1884, cum si uriasa Galeria a Masinilor de la Expozitia Universala din Paris au demonstrate posibilitatile aproape nelimitate ale utilizarii otelului in constructii. Intre anii 1869-1883 s-a construit podul suspendat Broklyn din Ne York cu o deschidere de 486 m, iar in 1890 s-a inaugurat celebrul pod de la Firth of Forth cu o deschidere de 521 m, denumit si Cathedral of Steel. Inginerul francez Gustave Eiffel 1832-1923 si profesorul rus N.A. Beleliubski 1845-1922 sunt cei care au introdus otelul moale turnat in constructia podurilor, fapt care a avut ca urmare o mare dezvorlate a constructiilor metalice. Pentru constructorii romani est...
Download