...and domnia lui Tarquinius Superbus nemultumeste populatia, care il alunga in 509 i.e.n, cand ia nastere republica. Incep lupte intre patricieni si plebei, ceea ce slabeste puterea republicii, angajata mai tarziu, in perioada 509-338 in conflicte cu Liga Latina, pe care o infrange, impunandu-i in 493 i.e.n un tratat de alianta, foedus Cassianum, prin care se stabileste pacea. Curand, insa, Roma isi impune hegemonia asupra Latiumului. Dominatia asupra acestei prime provincii a sporit resursele orasului-capitala.Expansiunea italica din secolele II si I i.e.n a creat numeroase si dificile probleme sociale si politice. Sistemul hegemoniei federative devenea insuficient. Cu timpul, proprietatile agricole taranesti au intrat in mana marilor latifundiari, iar redistribuirea lor cerea o reforma agrara radicala, pentru infaptuirea careia au luptat Gracchi. Pe de alta parte, asociatii italci pretindeau cetatenia si egalitatea in drepturi cu romanii. In urma rascoalei din anii 91-89 i.e.n., Roma a trebuit sa acorde cetatenie romana aproape tuturor locuitorilor Peninsulei. Cu acest prilej s-a unificat si regimul municipiilor. Spre sfarsitul republicii nu mai existau, practic, diferente intre cetatenii Romei si cei ai Italiei, desi persista inca o mare deosebire intre Italia si provincii.Politica urmata de imparati de acordare a unor concesiuni oraselor, municipiilor si coloniilor, de impunere a dreptului italic sau roman si de introducerea a unui regim administrativ fiscal generalizat, a ridicat treptat provinciile la nivelul Peninsulei Italice. Augustus a cautat sa mentina hegemonia Romei si a Italiei asupra Imperiului, impunand modelul Romei si bazandu-se pe senat si pe armata. In schimb, Hadrian a adoptat o politica diferita favorizandu-i pe greci si pe orientali. Caracalla va ramane in istorie in deosebi prin Constitutio Antoniniana din anul 212, prin care acorda cetatenie tuturor oamenilor liberi din imperiu, cu putine exceptii. Participarea la guvernare era egala pentru toti si nu se mai faceau deosebiri intre Italia si provincii.Printr-o ampla reforma, Diocletian a impartit Italia in 12 districte sau provincii care aveau in frunte un guvernator numit corrector. Desi, in mod oficial, Italia era considerata o dioceza, in practica existau doua diocesis Italianca, care cuprindea teritoriul de la nord de Apenini, cele doua Raetii si Alpes cottiae. Sudul Italiei si insulele formau diocesis Suburbicaria. Deoarece diocezele erau guvernate de un vicar, a existat un vicarius Italiae si un vicarius praefectorum in urbe Roma. ROMA REGALA In epoca regala, puterea apartine regelui, fara nici o restrictie autoritatea militara, privilegiuli de a impartii dreptatea care in vremea republicii va deveni sarcina esentiala a pretorului, de a convoca adunarea poporului si de a supune motiunile si tot odata intrega raspundere a relatiilor cu zeii. Romulus, primul imperator se inconjurase de un consiliu format din patres, senatul si avea obiceiul de a reuni poporul in adunari. Titus Livius ne povesteste ca s-a invederat o intrecere de generozitate intre senatori si popor, fiecare parte oferind celeilalte initiativa desemnarii. In cele din urma, s-a luat hotararea ca regele sa fie numit de catre popor si ca aceasta numire sa fie ratificata de senat. Vointa poporului nu este izvor de imperium adunarea nu are nici o initviativa ea nu poate vota decat pe nume de candidati, acceptate de catre magistratura care o prezideaza si, fapt inca mai grav, acesta are chiar dreptul sa refuze rezultatul votului caci poate sa nu procedeze la proclamarea renuntiatio numelui alesului care confera acestuia calitate de magistra desemnat designatus. Insa, in schimb, nu este mai putin necesar ca poporul sa se fi pronuntat ca renuntiatio sa devina cu putinta. Oameni care au faurit revolutia de la 509 i.e.n. s-au gandit sa rezolve aceasta antinomie impartind imperium intre 2 magisrati anuali egali, care s-au numit mai intai pretori praetor ,de la prae-itor-cel ce merge in frunte, afirmau etimologistii romani,a caror ferma certitudine , in acesata privinta noi nu o impartasim apoi consulii . Conflictul din epoca prestatala dintre patricieni si plebei se intensifica, desi plebeii obtinusera accesul la comitia centuriata, plebeii se aflau intr-o stare de inferioaritate in raport cu patricienii. Astfel ager publicus pamantul cucerit de la dusmani si aflat in proprietatea statului, era exploatat in exclusivitate de catre patricieni fapt de natura sa agraveze inegalitatea pe plan economic dintre cele doua categorii sociale. O alta inegalitate pe plan social, casatoriile dintre patricieni si plebei erau interzise. Este interesant ca la romani ginta a supravietuit aparitiei statului jucand un anumit rol in viata privata. Atributiile de conducere ale statului erau indeplinite de catre urmatorii factori politici regele, senatul, comitia centuriata si comitia curiata. Regele devine dupa reforma lui Servius un veritabil sef de stat. Regele cumula atributiile de judecator suprem, sef al religiei si conducator al armatei. Puterea regelui desi era aproape nelimitata nu se transmitea urmasilor. La moartea regelui puterea trecea asupra senatului, iar in timpul in care locul pe tron era vacant, pana la alegerea unui rege de catre popor, fiecare senator exercita functia de rege timp de cinci zile.SENATUL Era alcatuit din sefii gintilor si avea rolul de a ratifica hotararile adunarii poporului si de a-l consilia pe rege. Era considerat pastratorul traditiilor si datinilor poporului roman.COMITIA CENTURIATA Era principalul factor legislativ, dar avea si atributiuni elective si judecatoresti. Intrucat o comitia centuriata cuprindea pe toti cetatenii care purtau arme, locul sau de intrunire era in afara Romei, pe campul lui Marte.COMITIA CURIATA Continua sa se intruneasca si dupa reforma lui Servius, constituind unul din organismele politice prin care patricienii isi asigurau pozitia dominanta in stat. REFORMELE Dupa fundarea orasului Roma s-a realizat o organizare in linii mari a functionarii cetatii prin crearea senatorilor-patres,capii de familie-si a unei adunarii a poporului. O figura dominanta in formarea Romei, asa cum a schitat-o traditia si anume aceea a regelui Servius Tullius venit ca al saselea rege dupa Romulus, Titus Tatius,dupa Numa,Tullus Hostilius,dupa Ancus Martius si Traquinius cel Batran ,el era fiul unei sclave din clasa regala. El a creat census, operatie care consta, o data la cinci ani, in alcatuirea listei de cetateni cu scopul de a atribui fiecaruia locul sau adecvat in cetate , dupa varsta si dupa averea sa si de asemenea dupa valoarea sa morala. Reformele lui Servius Tullius au fost insotite de o extindere a orasului si, dupa spusele istoricilor vechi, de constructia unei incinte continue care a purtat numele de zidul servian.Reforma lui Servius...
Download