...ta SStpardtplain tltrpartql tli0tri0tsl360tslmult1tidctlpartnooverflotfaautotr
in0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid7626505tcharrsid7626505 tpar Stpard tltrpartqc tli0tri0tsl360tslmult1tidctlpartnooverflotfaautotr
in0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tshadtfs24tinsrsid7626505tcharrsid7626505 SchliemannSItrtlchtfcs1 tabtaitaf0tafs24 tltrchtfcs0 tshadtfs24tinsrsid7626505tcharrsid7626505 tpar Stpard tltrpartqj tli0tri0tsl360tslmult1tidctlpartnooverflotfaautotr
in0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid7626505tcharrsid7626505 ttab Heinrich Schliemann este unul din oamenii ce au fte3cut descoperiri asupra lumii antice, a civilizatiilor strte3vechi. Din mare admiratfeie si dragoste pentru aceastte3 lume anticte3 si-a botezat fiul Agamemnon, fiica Andromaca iar pe servitorii ste3i Pelops si Teelaman teentreaga sa viatte3 si avere le-a teenchinat lui Homer.tpar ttab Prima poveste pe care acest neobosit cte3utte3tor neamtfe a auzit-o de la tatte3l ste3u a fost una despre Ulise, Ahile si Menelau. La vte2rsta de opt ani si-a anuntfeat familia cte3 intentfeioneazte3 ste3 descopere Troia si ste3 le demonstreze profesorilor de istorie cte3 se teenselau atunci cte2nd negau existentfea acesteia. Doi ani mai tte2rziu Schliemann scrie o lucrare teen latinte3 pe aceastte3 temte3. La nici 16 ani pte3rea cte3 teei trecuserte3 aceste obsesii legate de lumea cte2ntatte3 de Homer, fiind angajat ca bte3iat de prte3vte3lie teentr-o bte3cte3nie. Desigur cte3 aici nu putea face descoperiri arheologice. Dupte3 putfein timp se teembarcte3 pe un vas spre America, pentru a-tbai cte3uta norocul. Dar la cte2teva zile de la plecare vaporul s-a scufundat iar el a fost salvat ajungte2nd pe tfete3rmul Olandei. tpar ttab Considerte2nd cte3 ce se teentte2mplase era un semn al destinului tte2nte3rul se apucte3 de comertfe. Ajunge un negustor avut la numai 25 de ani iar la 36 de ani un capitalist bogat, pe care nu l-ai fi bte3nuit cte3 teentre afacerile sale teel studia pe Homer. Fiind obligat de meserie ste3 cte3lte3toreascte3, el a teenvte3tfeat limba locurilor prin care fusese. Jurnalul ste3u era scris teen limba locului teen care se afla teen momentul notte3rilor. Pe lte2ngte3 germante3 Schliemann tbatia acum olandeza, franceza, engleza, italiana, spaniola, portugheza, suedeza, poloneza, rusa, araba. Cu toate acestea gte2ndurile sale mergeau tot spre vechea Grecie. Brusc teetbai teenchide biroul tbai magazinul iar sotfeiei sale de origine ruste3 teei face cunoscut faptul cte3 el intentfeioneazte3 ste3 se stabileascte3 teen Troia. Femeia a dorit ste3 tbatie unde se aflte3 acest oratba de care nu auzise pte2nte3 atunci. Henrich Schliemann i-a arte3tat pe hartte3 locul unde ar fi trebuit ste3 fie. Femeia a cerut divortfeul iar el nu a avut nici o obiectfeie. A dat un anuntfe pentru a-tbai gte3si o altte3 nevastte3 dar aceasta trebuia neapte3rta ste3 fie grecoiacte3. Femeia cu care s-a cte3ste3torit dupte3 un ritual homeric era cu 28 de ani mai tte2nte3rte3 decte2t el a instalat-o la Atena teentr-o vilte3 cu numele Bellerofante. A acceptat cu greu ca cei doi copii care au venit pe lume din aceastte3 cte3ste3torie ste3 fie botezatfei. tcen timpul ceremoniei preotul a fost rugat ste3 rosteascte3 tbai nitbate strofe din Iliada.tpar ttab tcen anul 1870 se afla teen locul unde Homer sustfeinea cte3 se afla teengropatte3 cetatea Troia, fapt negat de totfei arheologii. Dupte3 un an a reutbait ste3 obtfeinte3 de la guvernul turc, autorizatfeia de a face ste3pte3turi pe coasta unui deal, la Hissarlte2k. Dupte3 eforturi zadarnice tbai cheltuieli enorme, care au durat 12 luni, tte2rnte3copul a lovit ceva care nu pte3rea piatrte3. S-a dovedit a fi un cufte3r de aramte3 iar Schliemann a exclamat cte3 acesta este t84tezaurul lui Priamt93, tezaur ce avea mii tbai mii de obiecte de aur tbai argint. Schliemann tbai-a concediat lucrte3torii tbai a luat cufte3rul la el teempodobind-o pe sotfeia lui cu bijuterii care erau exact atbaa cum le descrise Homer. A vestit pe totfei arheologii despre descoperirea fte3cutte3 dar nimeni nu l-a crezut. Doar guvernul turc l-a crezut dar numai pentru a-l da teen judecatte3 pentru teensutbairea ilegalte3 de lucruri apartfeinte2nd statului turc. Cte2tfeiva teenvte3tfeatfei precum Viecho, Daerpfeld tbai Bournof au fost la fatfea locului tbai s-au plecat teen fatfea evidentfeei. La rte2ndul lor s-au apucat ste3 sape pe cont propriu. Au descoperit ruinele a noute3 atbaezte3ri dar nu tbatiau care dintre acestea este adevte3rata cetate. tpar ttab tcentre timp Schliemann rezolva teencurcte3tura cu guvernul turc. Pentru a fi cte2t main bine protejate, el a trimis toate obiectele care compuneau comoara Muzeului de Stat din Berlin. A plte3tit guvernului turc pentru paguba produste3 tbai tbai-a continuat ste3pte3turile vrte2nd ste3 gte3seascte3 printre ruinele de la Micene mormte2ntul tbai rte3mte3tbaitfeele pte3mte2ntetbati ale lui Agamemnon pentru a dovedi cte3 Homer spusese adevte3rul despre Troia, despre rte3zboiul troian tbai protagonitbatii acestuia. Ste3pte3turile au scos la ivealte3 subsolurile palatului lui Atreu unde s-au gte3sit sarcofage cu schelete tbai bogte3tfeii apartfeinte2nd unor suverani ce se credea cte3 fte3ceau parte doar din imaginatfeia lui Homer. Schliemann a telegrafiat regelui Greciei spunte2nd t84Majestate v-am descoperit strte3motbaii.t93 Scepticii din teentrega lume au primit teenste3 lovitura lui de gratfeie cte2nd a plecat la Tirint tbai pe baza indicatfeiilor lui Pausanias a dezgropat zidurile ciclopice ale palatului lui Proteu, al lui Perseu tbai al Andromedei. tpar ttab Dupte3 ce a cutremurat temeliile ipotezelor tbai tezelor despre reconstituirea preistoriei grecetbati, teen care scrierile lui Hoemer tbai ale lui Pausanias apartfeineau de deomeniul imaginatfeiei Schliemann, ajuns acum la aproape 70 de ani, a murit teen anul 1890. Poate se grte3bise teen entuziasmul ste3u ste3-i atribuie lui Priam tezaurul descoperit pe dealul de la Hissarlte2k tbai lui Agamemnon scheletul gte3sit teen sarcofagul de la Micene. Ultimii ani din viatfete3 i-a atribuit polemizte3rii cu acei care se teendoiau de aceste descoperiri, dovedind teenste3 mai multte3 violentfete3 decte2t putere de convingere. tpar ttab El teenste3 se considera contemporan cu Agamemnon tbai-i trata pe arheologii timpului de le trei milenii teente3ltfeime. Viatfea lui a fost una dintre cele mai norocoase, mai frumoase tbai mai deplin trte3itte3 de un om. Nimeni nu-i va putea contesta meritul de a fi adus luminte3 teen bezna ce a teenconjurat istoria grecilor pte2nte3 la Licurg. tpar tpar ttab Urmte2nd exemplul ste3u, altfei arheologi au demonstrat cte3 teen ceea ce teenvte3tfease Schliemann de la Homer exista un adevte3r tbai anume acela cte3 teen timpul civilizatfeiei cretane dar independent de ea s-au dezvoltat civilizatfeiile mai putfein teenf...
Download