...azata pe principiile functionalitati o piata centrala cu biserica, strazi inguste cu partile laterale unite pe aici pe acolo cu arcade, orasele HYPERLINK http.ici.roromaniacitiessighisoara.html Sighisoara, HYPERLINK http.ici.roromaniacitiessibiu.html Sibiu, HYPERLINK http.ici.roromaniacitiesbrasov.html Brasov fiind marturii elocvente. Cele mai originale si inzestrate cu unitate stilistica sunt HYPERLINK http.ici.roromaniaturismmanastiri.html bisericile din Moldava sub domnia lui Stefan cel Mare 1457-1504, printre care monumentala biserica a Manastirii HYPERLINK http.ici.roromaniaturismmsneamt.html Neamt a fost, pentru aproape un secol, un model pentru asezamintele religioase moldovenesti, caracterizata prin siluete delicate, fatade armonioase, acoperisuri pitoresti de inspiratie folclorica. Aceasta sinteza a fost continuata si in secolul urmator, in timpul fiului domnitorului Stefan cel Mare, Petru Rares 1527-1538 1541-1546, principalele inovatii fiind portalul si pictura exterioara bisericile manastirilor HYPERLINK http.ici.roromaniaturismmsvoronet.html Voronet, HYPERLINK http.ici.roromaniaturismmssucevita.html Sucevita, HYPERLINK http.ici.roromaniaturismmsmoldovita.html Moldovita. In secolul 17, zenitul civilizatiei Romaniei premoderne, a adus dezvoltarea de constructii laice conace boieresti elegante sau palate princiare somptuoase in principatele din afara arcului carpatic, castele domnesti stil renastere din Transilvania, ca si expansiunea HYPERLINK http.ici.roromaniaculturaascurteadearges.html marilor manastiri, care, dotate cu scoli, ateliere de arta, tipografii, au devenit adevarate centre culturale. Acestei perioade ii apartine HYPERLINK http.ici.roromaniacitiesmanastiritreisi1.html Manastirea Trei Ierarhi din Iasi, ridicata in 1635-1639, un monument unic cu o risipa de decoratii cu incrustaturi cu modele geometrice, colorat cu lapis lazuli si folie aurita, pe toate fatadele. Stilul arhitectural dezvoltat in Valahia, in special sub domnia lui Matei Basarab si Constantin Brancoveanu, este remarcabil prin unitatea stilistica. Stilul brancovenesc este caracterizat prin integrarea trasaturilor baroc si oriental in spendida traditie locala, exemplu fiind Manastirea HYPERLINK http.ici.roromaniaturismnoshurez.html Hurezi din Oltenia Valahia sau palatul princiar de la HYPERLINK http.ici.roromaniaculturaasmogosoaia.html Mogosoaia -, cu decoratii luxuriante sculpturi in piatra, stucaturi si picturi. Secolul 18 domniile fanariote a adus in Valahia si Moldova elemente de influenta orientala in arhitectura civila urbana, numarul constructiilor religioase scazand, in timp ce in Transilvania, barocul domina atat arhitectura religioasa bisericile romano-catolice din HYPERLINK http.ici.roromaniacitiesimagestmscatolic.jpg Timisoara si HYPERLINK http.ici.roromaniacitiesimagesbhscatedrala.jpg Oradea si cele laice palatele HYPERLINK http.ici.roromaniacitiesimagescjsmarta.jpg Banffy din Cluj si HYPERLINK http.ici.roromaniacitiesimagessbsbruck.jpg Brukenthal din Sibiu. Prima jumatate a secolului 19, cresterea treptata a vietii urbane cu o populatie de doua ori mai mare si politica de modernizare de tip occidental, au oferit arhitecturii romanesti o combinatie de elemente romantice si neo-clasice. In a doua jumatate a secolului apar reactii nationale care utilizeaza in mare masura elemente si forme ale arhitecturii folclorice vechi. HYPERLINK http.ici.roromaniaculturaasmincu.html Ion Mincu 1852-1912 a fost promotorul acestui curent si fondatorul scolii romane de arhitectura. Lucrarile lui, Casa Lahovary sau Scoala centrala de fete din Bucuresti, sunt printre realizarile acestei miscari. Opus acestui curent a cauzat ridicarea de case si cladiri administrative in spiritul ecleticismului francez HYPERLINK http.ici.roromaniabucharestpozemaribustribunal.jpg Palatul justitiei, Posta centrala sau rococo actuala Casa a oamenilor de stiinta sau Palatul Cantacuzino din Bucuresti. Acesta a fost motivul pentru care Bucurestiul a fost supranumit Micul Paris. Alti mari arhitecti ca Peter Antonescu 1873-1960, Horia Creanga 1893-1963 si Duiliu Marcu 1885-1966 si-au aratat refuzul pentru ornamentatii si optiunea pentru formele simple si functionale. In HYPERLINK http.ici.roromaniaculturaasarh2.html primele de decade ale secolului 20, orasele romanesti aveau in aspecte contrastante, afisand diferente acute intre somptuoasele cladiri din centru si suburbiile aproape rurale, in timp ce satele raman, vorbind din punct de vedere arhitectural, aproape medievale. Totusi, primele semne de planificare urbana apar in cateva centre primele doua sau trei blocuri cu apartamente sau case familiale pe doua niveluri. Industrializarea si cresterea urbana rapida, au fortat in ultimele doua decade ale epocii comuniste introducerea de blocuri care au avut ca rezultat aparitia de imense cartiere de locuit, niveland peisajul orasului romanesc. Din nefericire, nationalismul, caracteristica a ultimei perioade ceausiste a comunismului roman, nu se reflecta in arhitectura romaneasca simultaan cu demolarea centrelor urbane traditionale si transformarea asezarilor rurale in conglomerate de blocuri, Ceausescu a impus ridicarea de cladiri publice monumentale de o solemnitate neo-clasica plictisitoare. Marturie a acestui amestec al politicului in viata orasului este imensul palat construit din ordinul lui Ceausescu in Bucuresti, care in prezent gazduieste HYPERLINK http.ici.roromaniabucharestpozemaribuspoporului.jp
g Parlamentul. Ca si in alte multe domenii, comunitatea romaneasca post revolutionara va trebui sa se uneasca pentru a regasi in arhitectura naturaletea si functionalitatea anterioara. CETATEA CLNIC INCLUDEPICTURE http.ici.roromaniacultureimagesascalnic.jpg t MERGEFORMATINET Cetatea Calnic Kelling, unul din monumentele de arhitectura cele mai interesante din secolul al XIII-lea, ocupa un loc special intre fortificatiile ridicate de sasii transilvaneni fiind propus de catre Comitetul National Roman ICOMOS pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. HYPERLINK http.ici.roromaniacultureimagesascalnic1.jpg INCLUDEPICTURE http.ici.roromaniacultureimagesaxscalnic1.jpg t MERGEFORMATINET HYPERLINK http.ici.roromaniacultureimagesascalnic6.jpg INCLUDEPICTURE http.ici.roromaniacultureimagesaxscalnic6.jpg t MERGEFORMATINET Construita initial ca resedinta nobiliara, la mijlocul secolului al XIII-lea de catre contele Chyl de Kelling, Cetatea din Calnic a fost conceputa ca un donjon masiv de plan rectangular, folosit ca locuinta, inconjurat de ziduri masive, ce formau o incinta ovala, cu un turn spre sud si un turn al portii pe latura nordica. Sistemul de aparare era intregit de santul cu apa ce inconjura cetatea. Resedinta a greavilor sasi pana in 1430, cetatea a fost vanduta de ultimii descendenti ai familiei nobiliare comunitatii taranilor sasi din Calnic, care in prima jumatate a secolului al XVI-lea au inceput inaltarea unei noi centuri de ziduri, au fortificat turnul portii cu o bar...
Download