...ul formarii limbii si poporului roman.Conform DEX, romanizarea este un proces complex si indelungat prin care civilizatia romana patrunde in toate compartimentele vietii unei provincii, incat duce la inlocuirea limbii proprii cu limba latina si adaptarea unui nou mod de viata.Odata cu eroicul rege Decebal dispare si statul dac, nu insa si poporul, asa cum afirma interesat unii istorici straini care ne contesta continuitatea. E drept ca o parte din populatia barbateasca a cazut in timpul luptelor. Unele triburi, dupa terminarea razboiului al doilea, au pribegit poate in muntii dinspre miazanoapte cea mai mare parte a lor insa, a ramas pe loc. Romanii nu aveau nici un interes sa extermine populatia ramasa, fiindca ar fi exterminat, o data cu ea si pe viitorii contribuabili, soldati si producatori de care imperiul avea nevoie. Inscriptiile ne arata o serie de cohorte si de ale trupe de infanterie si de cavalerie alcatuite din daci, luptand ca soldati romani. Rolul pe care l-au avut dacii in etnogeneza poporului roman este dovedit de investgatiile mai multor cercetatori. Mircea Eliade a studiat in acest sens originile si semnificatiile religioase mitico-rituale, folclorice, ale unor traditii populare romanesti. Folclorul nostru pastreaza urme profunde daco-getice. In portul popular, aceste urme sunt evidente. Camasa incretita la gat, a tarancilor, camasa despicata lateral a barbatilor, cioarecii din stofa groasa alba de lana, stransi pe coapse si pulpe, braul lat de piele sau panza groasa, opincile, caciula tuguiata de blana, sunt atestate iconografic pe Columna lui Traian si pe metopele de la Adamclissi. In ornamentica imbracamintei, a ceramicii, a obiectelor si uneltelor de lemn crestate de tarani unii cercetatori inclina sa creada ca s-au mentinut anumite motive decorative daco-getice, ca bradul, soarele, spirala sau zigzagul. Cercetarile ar putea continua si in domeniul muzicii populare, a instrumentelor naiul, de exemplu, deriva din tracicul flaut al lui Pan . In domeniul artelor plastice, nu pare exclus ca imaginea calaretului trac sa fi sugerat in iconografia noastra populara imaginea Sf. Gheorghe omorand balaurul. Multe din credintele si obiceiurile populare romanesti provin din substrat traco-dacic. Astfel sunt riturile magice pentru invocarea ploii, a fecunditatii vitelor, a fertilitatii ogoarelor, persistand pana astazi in unele regiuni ale tarii Sangeorzul, Plugarul, Boul instrutat, Paparudele, Dragaica. In acelasi substrat dacic se afla originile unor dansuri populare, a horei si ale spectaculosului dans al calusarilor, in care staruie amintirea unor rituri de medicina magica, de initiere, a unui stravechi cult al Soarelui, precum si simboluri mitice ale unor fenomene ale naturii.Dacia a ramas sub stapanirea romana ceva mai putin de 170 de ani 106 276 e.n. . Totusi, efectele au fost decisive in urma acestei stapaniri s-a nascut poporul roman. Cum se explica aceasta extraordinara putere a romanismului dacic Cum s-a putut ca, intr-un interval asa de scurt, sa prinda el radacini atat de puternice Raspunsul nu poate fi decat unul singur Romanismul a biruit in Dacia fiindca el reprezenta o civilizatie superioara, o creatie materiala si de cultura care sintetiza o intreaga evolutie multiseculara si ca atare a castigat pe autohtoni. Procesul de romanizare a inceput cu orasele, unde romanii alcatuiau, aproape peste tot, majoritatea. In relatiile cu administratia, cu armata, cu colonistii, dacii au inceput a deprinde limba latina. Negustorii si mestesugarii, mai ales, erau profesional obligati sa o faca. Altfel, n-ar fi putut sa-si continue afacerile. Aceia dintre autohtoni care voiau sa joace un rol in administratie, trebuiau sa invete latina. Se mai adauga si moda, spiritul de imitatie care, in toate vremurile si la toate popoarele, a gasit adepti. Mai incet s-a desfasurat procesul de romanizare la sate. Aici dacii formau imensa majoritate a poporului. Cu vremea insa, au inceput sa se a...
Download