...ste douazeci de ani, mesajul sau se raspandise in intraeaga Europa si dincolo de ea, pentru a deveni, peste un secol, baza unui sistem politic ce va domina jumatate a lumii. A inceput cu un an al sperantei in revolutiile care izbucnisera in toata Europa. Dar s-a incheiat cu un an al esecului. Revolutiile au izbucnit in Franta, Confederatia Germana, Imperiul Habsburgic, cuprinzand Austria si Ungaria, precum si in Italia. La inceput, revolutiile pareau sa aiba succes. Chiar si Metternich, batranul om politic al Europei, ce parea de neclintit, a fost silit sa plece in exil in urma evenimentelor de la Viena, iar in Franta Ludovic Filip si-a pierdut tronul. De ce au avut loc toate aceste revolutii loc in acelasi an Istoricii obisnuiau sa considere ca tulburarile franceze, care au inceput in februarie 1848, au declansat pur si simplu revolutii asemanatoare in celelalte tari. Acum, punctul de vedere general acceptat sete ca revolutiile au loc aproape in acelasi timp deoarece conditiile in Franta, Germania si Imperiul Habsburgic erau similare. Aceste conditii, economice si sociale, erau de felul celor care dau nastere la revolutii. Inca de la mijlocul secolului anterior, se petrecusera in Europa schimbari importante. Populatia crescuse in mod dramatic, orasele erau mai multe si mai mari, industria se dezvoltase mult peste asteptari. In 1848, viata era foarte diferita de cea din 1748. Motive pentru care populatia s-a dublat in secolul de pana la 1848 nu sunt clare. Istoricii economiei pot sa spuna doar ca aceasta s-a datorat mai degraba reducerii ratei mortalitatii decat cresterii natalitatii. In Prusia, populatia din zonele rurale a crescut cu circa 75 intre 1815 si 1848. Multi oameni au parasit pamantul si s-au mutat la orase in cauterea unor locuri de munca ori au plecat in alte parti ale lumii. Un sfert de milion s-au dus in Statele Unite in cautare de pamant si hrana. Cei care ramaneau la tara gaseau ca viata este foarte grea. In Prusia Orientala, o mare parte din pamant apartinea Junker-ilor, membri aristocratiei militare a proprietarilor de pamant, si era lucrat de taranii lipsiti de pamant. Chiar in acele parti ale Germaniei in care taranii devenisera arendasi, rentele erau foarte mari. Era foarte greu sa-ti castigi existenta. In 1846 si 1847, recoltele de cereale au fost dezastruase si situatia s-a inrautatit prin izbucnirea unei serioase epidemii de mana a cartofului. Cartofii constituiau felul principal in hrana majoritatii taraniilor germani se recolta proata insemna foamete. Era multa suferinta si nemultumire si au avut loc revolte provocate de foame. Fusesera si inainte recolte proaste, insa cresterea populatiei a facut situatia sa devina si mai grava. Orasele, in special cele industrializate, simteau, de asemenea, presiunea ce ameninta sursele de hrana si a aparut o crestere puternica la preturile alimentelor. Preturile cerealelor au crescut cu aproape 50 din 1847. Costul vietii a crescut brusc pentru toata lumea, dar muncitorii sufereau cel mai mult, in special cei din intreprinderilor morile textile. Industria textila trecea prin vremuri grele. In 1847 a inceput o recesiune si salariile au fost reduse. Preturile mai mari aparute in acelasi timp cu salariile mai mici au dus la prabusirea nivelului de trai al muncitorilor. Alcoolul ieftin aducea putina desfatare intr-o viata grea si scriitorii contemporani descriu marea amploare a betiei, mai ales printre femeile si copii care lucrau in fabrici. Chiar si in vremurile bune muncitorii nu o duceau prea bine. Ei erau sarac imbracati si nepotrivit hraniti. De la mijlocul anilor 1840, somajul aparuse in multe ramuri industriale. Un observator noteaza ca muncitorii din fabrici, aflato in somaj, traiau mai greu decat detinutii, in locuinte murdare, igrasioase si supraaaglomerate, adesea douazeci de persoane intr-o camera si sapte intr-un pat. Atunci cand aveau de lucru, conditiile de munca erau grele. Masinile, in special cele din fabrici...
Download