...izat orzul si graul, pe care calatorii europeni din secolul XIX le-au gasit aici in stare salbatica. Curmalii si trestia care cresteau din abundenta in partea de sud aveau o insemnatate destul de mare in viata economica a regiunii. Pe cat se pare, dintre plantele care se cultivau aici erau susanul, din care se scotea ulei, su tamariscul, din care se facea un fel de rasina dulce. Cele mai vechi inscriptii si sigilii ne dovedesc ca locuitorii Mesopotamiei cunosteau diferite specii de animale salbatice si domestice. In muntii din partea de est se cresteau oi si capre, si de asemenea se cresteau porci. Raurile erau bogate in peste, iar in Akkad si Sumer erau cunoscute mai multe specii de pasari domestice. Conditiile naturale ale sudului si centrului Mesopotamiei erau favorabile pentru dezvoltarea cresterii vitelor si agriculturii, dar era nevoie de organizarea vietii economice si de multa munca. Creatorii culturii si formei de sta sumero-akkadiene au fost sumerienii, veniti probabil in Mesopotamia din regiunile muntoase rasaritene si triburile semite ale Akkadului. Monumentele arhaice gasite pe teritoriul Mesopotamiei centrale si sudice se impart in trei perioade ce s-au succedat, cuprinzand intreg mileniul al-IV-lea i. Hr. Ele au precedat formarea celor mai vechi state din Mesopotamia de Sud si Mesopotamia Centrala. Cea mai importanta asezare descoperita in Mesopotamia se afla langa El-Obeid apropape de Ur, pe insula unui fluviu, insula ce se inalta deasupra campiei mlastinoase. Populatia de aici se ocupa cu vanatoarea si pescuitul, dar trecea la forme inaintate ale economiei, cum ar fi crestera vitelor si agricultura, care in virtutea conditiilor naturale trebuiau sa ajunga la o mare dezvoltare. In epoca aceasta au fost domesticite animale ca oaia, capra si porcul si s-a aclimatizat cea mai veche cereala din Orientul Apropiat, alacul. In agricultura se foloseau unelte primitive, sape din piatra si seceri de lut, cu zimti de cremene. Ceramica si tesutul ajung oarecum sa se dezvolte. Vasele de lut aveau o culoare galben-verzuie si erau acoperite cu desene colorate, ornamente cu figuri de animale, oameni si pasari. Din piatra se faceau si arme, topoare cu muchii gaurite pentru coada, cutite, buzdugane si sageti. Tot in aceasta epoca apar si uneltele de metal, cum ar fi topoarele plate. Prin dezvoltarea metalurgiei, incep sa se faca din arama oglinzi si ace cu gamalie. Se produce astfel una dintre cele mai mari descoperiri ale tehnicii, trecerea de la piata la metal, in cazul de fata la arama. Populatia din El-Obeid locuia in mici colibe cu pereti de trestie impletita, tencuita cu lut. Tot acum, insa incepe sa fie folosita si caramida. Astfel, in colibe exista o vatra zidita din caramida de forma plata, putin ovala. Tot in aceste colibe s-au gasit si tocuri din piatra pentru usi de lemn. In aceasta perioada apar de asemenea credintele religioase. In mormine au fost descoperite oseminte si ramasite ingropate pentru a doua oara in vase de lut. Acestea dovedesc credinta in viata de dincolo si aparitia, inca din acea perioada, a cultului stramosilor. In mormant, alaturi de decedat, se asezau vase, margele, scoici si diverse statuete. Cultura din El-Obeid a furat foarte mult. Ea isi are radacinile in vechile culturi ale Mesopotamiei superioare. Dar tot acum apar primele elemente ale culturii sumeriene. De aceea locuitorii Mesopotamiei din epoca Obeid pot fi numiti Protosumerieni. A doua perioada a Sumerului Arhaic poarta denumirea de perioada Uruk, dupa locul unde au fost facute cele mai importande descoperiri arheologice. Vasele de lut cu toarte inalte si deschizatura larga reproduc probabil vechiul prototip de metal. Ele sunt facute cu roata olarului, dar in privinta ornamentelor sunt mult mai simple decat ceramica policromoca din epoca El-Obeid. Privita in ansamblu, perioada Uruk se caracterizeaza printr-un insemnat progres, care in parte isi gaseste expresia in aparitia celei mai vechi arhitecturi monumentale, dovedita de urmele unui stravechi turn de templu, zidit in forma de trepte ziggurat, fundamental de piatra al unui templu si o cladire monumentala. Viata economica si culturala continua sa se dezvolte. Acum se iveste necesitatea intocmirii celor mai vechi documente. In legatura cu aceasta apare cea mai veche scriere pictografica, ale carei urme s-au pastrat pe tiparele cilindrice. Inscriptiile de acest fel numara pana la 1500 de semne pictografice, din care s-a format treptat vechea scriere sumeriana. A treia perioada a antichitatii sumero-akkadiene poarta denumirea de Djemdet-Nasr, oras unde sapaturi datand din anul 1926 au scos la iveala numeroase documente ce dovedesc un progres considerabil in toate domeniile culturii. In aceasta epoca s-a desavarsit colonizarea regiunilor mlastinoase din partea central-sudica cu triburi din tinuturile muntoase nordice si rasaritene. Si in agricultura au fost inregistrate progrese, prin introducerea graului si a orzului si domesticirea taurului si magarului ce au avut o mare insemnatate economica. Diviziunea muncii si perfectionarea tehnicii au dus la dezvoltarea meseriilor. Vasele din lut se faceau tot cu ajutorul rotii olarului si erau impodobite cu desene colorate si ornamente geometrice. Diversitatea desenelor si culorilor si maturitatea formelor dovedesc evolutia ceramicii. De asemenea si metalurgia a continuat sa evolueze, iar uneltele din os si piatra erau tot mai frecvent inlocuite cu cele din arama. Dezvoltarea comertului si agriculturii duce la aparitia comertului. Relatiile comerciale leaga din ce in ce mai mult Mesopotamia centrala de partea nordica, cu Iranul apusean si cu Siria de Nord. Tot acum apar si roata, carul si caruta si incep sa se construiasca barci cu carma putin ridicata. Crestera bogatiilor materiale duce la stratificarea sociala, dovedita in mod indirect de ruinele unui vechi palat, de proportii monumentale cu o multime de incaperi. Obiceiurile de la inmormatari si gravurile artistice dovedesc dezvoltarea continua a credintelor legate de agricultura printer care si cultul unor zeite-mame ce ocupa un loc important. Inca din mileniul IV i. Hr., pe teritoriul Sumerului apar cele mai vechi orase, centre economice, politice si culturale ale micilor state. In partea cea mai sudica a tarii se afla orasul Eridu, asezat pe tarmul Golfului Persic. Un mare centru cultural, politic, religios si economic a fost orasul Ur, care era capitala unui stat puternic. Cel mai important centru religios si cultural din Sumer era orasul Nippur, in care se afla templul zeitei Enlil, sanctuar vestit in tot Sumerul. Printre alte orase cu insemnatate politica, cele mai vestite erau orasul Legas, care a dus numeroase lupte cu orasul vecin, Umma si orasul Uruk, in care, conform traditiei, ar fi domnit eroul antic, Ghilgames. Diferitele obiecte de lux gasite printre ruinele orasului Ur dovedesc cat de dezvoltata era tehnica, mai cu seama metalurgia, la inceputul mileniului al-III-lea i. Hr.In aceasta epoca se cunostea te...
Download