...ancoveanu, Marco Bandini misionar italian, Franco Sivori secretar italian, Robert Bargrave calator englez, Vito Pilluzzi din Vignanelo, Trifon Korobeinicov, Paul Beke, Evilia Celebi, Earasmus Heinrich Schneider von eismantel, Pavel din Alep calatori sau preoti.Cea mai ampla descriere o face Anton Maria del Chiaro in cartea Revolutiile valahilor. El face multe referiri si la Moldova. Partea Intai a cartii are urmatoarele capitole1. Alcatuirea provinciei2. Obiceiurile valahilor3. Riturile valahilor4. Nuntile la romani5. Inmormantarile6. Religia valahilor7. Posturile valahilor8. Ceremoniile eclestiastice.Despre obiceiurile valahilor spune urmatoarele Valahii sunt de un temperament vioi, voinici si rezistenti la oboseala, si obisnuiti din copilarie cu calaria. Locuitorii tarii poarta parul scurt in schimb preotii si calugarii il poarta lung, dupa datinele Bisericii Ortodoxe. Majoritatea valahilor poarta barba, ca si celelalte popoare orientale, iar altii poarta numai musteti imbracamintea femeilor e un amestec de moda greceasca si turceasca, fara fata acoperita. Cele maritate isi acopera capul a doua zi dupa nunta cu o marama alba adusa in jurul barbiei, si legata la spate in 2 cozi lungi atarnate. Fetele isi gatesc capul cu parul propriu impletit in cosita, din care apoi formeaza un coc prins in ace. In zile de sarbatoare se gatesc cu haine bogate si juvaieruri scumpe, cu salbe de monete de aur de diferite marimi, pana la valoarea de 10 galbeni Fetele mai sarace poarta salbe de argint dupa punga lor. Jupanesele se plimba in oras in radvane trase de cate doi cai, cu valtrapuri de culoare verde sau albastra, dar nici odata rosie, culoare rezervata numai familiei domnitorului. Vizitiul nu sade in fata, pe capra ca la noi, ci calare pe calul din stanga. Inlauntrul trasurii, cand nu e de moda nemteasca, nu se afla locuri de sezut, dar se improvizeaza usor cu covoare si perne mari, acoperite cu catifea. Servitoarea, de obicei femeie batrana, care insoteste jupaneasa, sade in dosul stapanei pe scandura fara perne. Boierii umbla-in oras calare, insotiti de un alai de slugi dupa demnitatea ce ocupa, iar la intrarea in curtea palatului descaleca, si inainte de a sui scara Curtii isi scot ghetele, punand in picioare niste pantofi, numiti turceste papuci acelas obicei respectuos se intrebuinteaza la vizitele intre boieri. Daca vizitatorul e supusul unei natiuni orientale, ii se ofera loc de sedere la capatul divanului, loc de cinste, unde se aseaza cu picioarele incrucisate sub el, dupa obiceiul oriental si cu spatele rezemat de perne, care sunt insirate de-alungul peretului, in toata lungimea divanului care nu e miscator, ci fixat de perete. Patul nu se desface de cat noaptea, pentru dormit, asa incat saltelele umplute cu bumbac si plapumele, sunt stranse infoiat si indoite la capete, formand o masa patrata si inalta, si .acoperita cu un cearsaf alb si subtire, cu flori de matase sl terminata apoi cu perne din aceiasi panza. INCLUDEPICTURE http.cimec.rocartedelchiarogifpixel.gif t MERGEFORMATINET Fiecare odaie are cate un camin, care se numeste in limba valaha soba, cu o portita ovala prin care se baga lemnele si o esire pentru fum, iar partea inferioara transmite caldura prin una sau 2 coloane patrate sau rotunde, lucrate cu stuh, si care incalzesc odaia. Tapiterii sau alte ornamente nu se vad in casele din Valahia, de cit doar vre-o icoana incadrata si atarnata intr-un loc inalt, pe postav de Damasc sau brocard. Masuta cand nu e de lemn scump e totdeauna acoperita cu un covoras si asezata intr-un colt al odaiei scaune nu se intrebuinteaza, in schimb sunt banci fixate in jurul peretilor si acoperite cu postav ce numai la Curte e de culoare rosie, care imbraca si peretii pana la oarecare inaltime, servind de razim. Odaia de mancare se numeste casa mare. Casele boieresti insa au si terase spre gradini, unde se ia .masa in timpul verii, la racoare. Masa pe care se mananca e in felul celor di...
Download