...ttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tpnha
ng Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartql tfi720tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs24tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs26tinsrsid7219122 tpar Stpard tltrpartqc tfi720tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tshadtfs48tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid7
219122tcharrsid7219122 Cezar si Pompeitpar Stpard tltrpartql tfi720tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs26tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid721912
2tcharrsid7219122 tpar Stpard tltrpartqj tfi720tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid721912
2tcharrsid7219122 In timp ce Caesar supunea Gallia prin lupte grele, la Roma bantuia anarhia. Un fapt petrecut chiar la inceputul anului 52 avea sa ascuta si mai mult neintelegerile, rivalitatile si pasiunile politice. Este vorba de asasinarea lui Clodius. tpar In dupa-masa zilei de 1 ianuarie 52, Milo impreuna cu sotia sa, insotiti si de o garda de gladiatori, a intalnit pe Calea Appia pe Clodius, care tocmai se intorcea de la Aricia. Clodius era calare, urmat fiind de o garda de sclavi. Intre cele doua cete dusmane, invectivele s-au transformat curand in incaierare.tpar Vechea rivalitate dintre populari Clodius si optimati Milo gasi prilejul unei confruntari in afara disputelor ideologice. Clodius a fost ranit si s-a refugiat intr-o casa din apropiere. Milo socoti ca a sosit momentul sa sfarseasca cu rivalul sau si porunci gladiatorilor sa-l omoare.tpar Asasinarea lui Clodius n-a ramas fara urmari. Partizanii politici ai acestuia ii transportara trupul in curia Hostilia, unde senatul isi tinea sedintele, expunandu-l publicului care, atatat de sefii partidului popularilor, cerea razbunare. Multimea, alcatuita mai ales din plebe si sclavi, cereau razbunarea aceluia pe care-l socoteau ca pe un patron gata sa le indeplineasca si in viitor legitimele lor doleante. Se crease o imprejurare primejdioasa pentru clasa optimatilor.tpar In fata acestei situatii, senatul inspaimantat declara patria in primejdie si, l-a insarcinat pe proconsulul Pompei, impreuna cu cativa dregotori, sa restabileasca ordinea, acordandui-se depline puteri. Acesta, apropiindu-si armata de portile Romei, reusi sa potoleasca spiritele agitate, castigand totodata si incredera senatului. Senatorii au vazut in Pompei omul de care aveau nevoie si in februarie 52 Pompei a fost ales pentru a treia oara consul unic.tpar Ocupand pe cale legala suprema magistratura, Pompei socoti ca a venit momentul sa-si consolideze puterea, netezindu-si drumul spre apogeul carierei sale politice.tpar Stpard tltrpartqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid721912
2tcharrsid7219122 In acest scop el incerca sa faca doua lucruri sa-si inlature adversarii si sa castige sprijinul neconditionat al ordinului senatorial.tpar Stpard tltrpartqj tfi720tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid721912
2tcharrsid7219122 De unul dintre rivali tendash e vorba de Milo a scapat in aprilie cand a fost condamnat la pedeapsa capitala.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid7219122 Mai ramanea Caesar, care era angajat intr-o lupta grea in Gallia. SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid721912
2tcharrsid7219122 Pompei isi dadea seama insa de capacitatea rivalului sau si de popularitatea de care se bucura acesta. tpar Stpard tltrpartqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid721912
2tcharrsid7219122 Caesar trebuia sa devina simplu cetatean inaintea lui Pompei, care urma sa-si pastreze functia de proconsul, deci comanda militara.tpar Stpard tltrpartqj tfi720tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid721912
2tcharrsid7219122 Potrivit legii, candidatii la inaltele magistraturi romane nu puteau detine o comanda militara candidand, trebuiau sa renunte la aceasta. Astfel Caesar i-a cerut lui Pompei sa intervina pentru a se vota o lege care sa-i ingaduie in mod exceptional sa candideze la consulat fara a depune insignele puterii militare. Pentru a nu se demasca , Pompei a intervenit si, legea a fost votata, desi nici formularea textului nu era din cele mai limpezi si nici legalitatea lui neindoielnica.tpar Stpard tltrpartqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid721912
2tcharrsid7219122 Dupa un razboi de 8 ani de zile, Gallia intreaga,de la Pirinei la Rin si de la hotarele provinciei romane, de langa Mediterana, pana la coastele oceanului era supusa Romei., asta, la sfarsitul anului 50.Trupele romane aveau in fruntea lor un genial conductor Caesar. Gallia n-a fost transformata imediat dupa infrangere in provincie romana triburile ei au ramas in continuare in raporturi de alianta cu Roma. Supravegheate de conducatorul provinciei romane de la miazazi, triburile de galli n-au fost supuse jafului, confiscarilor, ci doar indatorate sa plateasca un tribut de 40.000.000 de sesterti. Pe de alta parte, Caesar a lasat continuarea unor traditii politice locale, spre satisfactia aristocratiei gallice, si pastrarea vechilor rivalitati dinastice si oligarhice pe care romanii au stiut sa le foloseasca, intotdeauna, din plin.tpar Stpard tltrpartqj tfi720tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid721912
2tcharrsid7219122 Razboiul din Gallia, grabind trecerea de la Replubica la Imperiu, a avut o covarsitoare importanta pentru istoria Cetatii Eterne. Biruinta lui Caesar a deschis noi perspective politicii sale, iar uriasele bogatii capturate in cei opt ani de lupte grele l-au imbogatit pe el si pe prietenii sai si i-au ingaduit sa duca o politica sub unele aspecte demagogica, prin care plebea din Roma, atrasa de spectacolele, serbarile si darurile ce i se ofereau, devenea tot mai legata de telurile urmarite de generalul biruitor al gallilor.tpar Stpard tltrpartqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid721912
2tcharrsid7219122 Cele doua curente potrivnice care se infruntau in viata politica romana tendash aristocratic si popular tendash si-au gasit expresia si in al...
Download