...tutindeni, astfel cum este conceput la Budapesta, depaseste insa cu multaceasta preocupare. As spune, ca sa vorbesc in termeni dialectici, ca ne aflam in fata unei situatii candacumularea cantitativa se transforma intr-o noua calitate. Altfel spus, din prea multa grija pentru maghiariidin afara frontierelor ungare, se ajunge la un amestec in afacerile interne ale tarii pe teritoriul careia eivietuiesc. Cred ca nici un stat care-si respecta propria suveranitate nu poate ingadui astfel de imixtiuni. Safiu limpede inteles am salutat public - in presa, la televiziune si in diverse reuniuni - reconcilierearomano-ungara, intruchipata in tratatul bilateral semnat in 1996 sunt partizanul celor mai bune relatiidintre noi si vecinii unguri, pentru care am o imensa stima admir curajul lor de a fi fost singurul popor dinEuropa care a cutezat, in 1956, sa infrunte cu arma in mana, dupa cel de-al doilea razboi mondial, colosulsovietic, dar tocmai de aceea cred ca legitimatia de maghiar va perturba relatiile dintre tarile noastre. - In istoria Romaniei au mai existat asemenea tentative ale vecinului de la Apus - N-as vrea sa evoc aici contenciosul relatiilor romano-ungare. Vrem sa traim in buna pace, nu arerost sa evocam, la tot pasul, tensiunile si conflictele dintre noi si maghiari. Doresc totusi sa amintesc unsingur episod cu valoare exemplara. In 1919, cand lui Ion I.C. Bratianu, primul-ministru de atunci alRomaniei, i s-a cerut sa semneze Tratatul cu Austria si Tratatul minoritatilor, el a refuzat categoric sa ofaca el a spus ca nu poate accepta in statul roman doua categorii de cetateni unii increzatori insolicitudinea statului, iar ceilalti era vorba de minoritari - n.n. indemnati a-i fi potrivnici si a cautaprotectia in afara de granita imi permit sa semnalez ca acest citat este luat din cartea lui Gheorghe I.Bratianu, Actiunea politica si militara a Romaniei in 1919, reeditata, zilele acestea, de Editura Corintsi in paginile careia poate fi urmarita atitudinea demna a lui Ion I.C. Bratianu, care a spus Convingereamea este ca noi in nici un fel nu putem primi asemenea conditii. Am mostenit o tara independenta si, chiarpentru a-i intinde granitele, nu-i putem jertfi neatarnarea. - O alta initiativa maghiara, de data aceasta interna, a trecut aproape neobservata cu exceptiacotidianului Adevarul, care a anuntat-o pe pagina intai crearea Regiunii pamanturilor secuiesti dinjudetele Covasna si Harghita. Sa ne asteptam la renasterea fostei Regiuni Autonome Maghiare de petimpul lui Dej - Atata timp cat cetatenii romani de etnie maghiara sunt loiali statului roman, actiunile lor vizandpastrarea identitatii etnice si culturale, precum si asigurarea unor conditii materiale mai bune nu trebuie satrezeasca reactii ostile din partea majoritatii romanesti. Deocamdata, in ce ma priveste, nu sunt in posesiadatelor care sa-mi permita evaluarea initiativelor de creare a unei zone economice a maghiarilor dinjudetele Covasna si Harghita. Sunt insa de parere ca, daca o astfel de initiativa atenteaza la caracterulunitar al statului national roman, ea nu trebuie acceptata de autoritatile de la Bucuresti. - Presupunand ca legea propusa de Budapesta va fi votata si ungurii din Ardeal vor beneficia decelebra legitimatie, cum se va resimti aceasta intamplare in randul populatiei romanesti Exista riscul caea sa devina o minoritate cu inlesniri economice si de circulatie internationala reduse - Cred ca pe noi nu ne intereseaza daca legea va fi votata la Budapesta. Parlamentul de laBudapesta este stapan deplin pe deciziile sale el poate vota orice lege pe care o considera utila interesuluinational. Important este daca autoritatile romane vor accepta ca aceasta lege sa se aplice si pe teritoriultarii noastre. Sunt ferm convins ca legitimatia de maghiar va fi o sursa de tensiune in relatiileromano-ungare. Mai intai, s-ar crea cele doua categorii de cetateni, de care vorbea Ion I.C. Bratianu in1919 in al doilea rand, multi romani, din cauza conditiilor vitrege in care traiesc, ar alerga sa obtinalegitimatia de maghiar! In acest din urma caz, criticile noastre trebuie sa se indrepte nu spre autoritatilede la Budapesta, ci spre cele de la Bucuresti. De unsprezece ani, clasa noastra politica - si ca istoric pot sao spun cea mai stupida din intreaga noastra istorie - a aruncat poporul roman intr-o asemenea stare dedisperare, incat, pentru a iesi din mizerie, romanul e gata, pentru un blid de linte ca sa iau exemplul luiEsau din Vechiul Testament sa uite ca e roman si sa se declare maghiar, pentru a beneficia de anumitefacilitati. Nu legea de la Budapesta poate duce la federalizarea Transilvaniei, ci propria noastra indolenta, absenta sentimentului patriotic - Problema federalizarii Ardealului, pentru care se militeaza activ in diferite cercuri de influenta dinOccident, are sanse sa devina o realitate istorica, prin aprobarea proiectului guvernului ungar - Nu cred ca legea discutata acum la Budapesta poate duce la o federalizare a Ardealului, dar credca astazi - cand adversarii de pretutindeni ai statului national vorbesc nu de Europa patriilor, ci deEuropa regiunilor - o astfel de primejdie exista. Mai cred insa ca nu legea de la Budapesta poate duce lafederalizarea Transilvaniei, ci propria noastra indolenta, absenta sentimentului patriotic si civic intr-o marezona a opiniei romanesti. Mai mult decat orice amenintare din afara, cred ca amenintarea din interior estede luat in seama amenintarea din interiorul constiintelor noastre de romani debusolati, pasivi, sleitiistoriceste. De nu ne vom tamadui de aceasta stare - de boala, desigur, vom pierde nu numai Transilvnaia,dar si tara toata. - In randurile romanilor ardeleni, circula temerea ca Transilvania isi va pierde independenta, fara ase recurge la o modificare a granitelor de azi. In mare masura, pamanturile au fost cumparate de unguri,iar intreprinderile unguresti sunt in floare. Daca adaugam si valul de maghiarizare liber voita a unei parti apopulatiei autohtone, dornica sa intre mai repede intr-o Europa interzisa pentru romani, avem o imaginenu tocmai vesela a viitorului transilvanean. Va rugam sa comentati aceasta problema. - Asa cum spuneam adineauri, de noi, in primul rand, depinde viitorul Transilvaniei. Noi suntemmajoritari - ce, Dumnezeu! - traim tot timpul cu spaima ca vom pierde acolo unde numarul - ca sa nu maivorbim de istorie - este de partea noastra. Poate ca raspunsurile mele la intrebarile dvs. ar putea crea ofalsa imagine in ce ma priveste. Sunt pentru respectarea stricta a drepturilor minoritatilor nationale sipentru asigurarea conditiilor optime pentru ca ele sa-si conserve identitatea etnica si culturala in acestcontext, vreau sa va spun ca sunt pentru existenta unei universitati cu predare in limba maghiara. Inacelasi timp, cred ca statul roman trebuie sa ceara loialitate acestor minoritati. Mai mult decat ati...
Download