...ntei, Rusiei, Sardiniei, Prusiei si Angliei. Tot in acelasi an si-au dat acordul Austria si Turcia.Dupa tratative anevoioase, in noiembrie 1861, Turcia a recunoscut unirea completa, cu acordul puterilor garante, dar numai pe timpul vietii lui Cuza. Guvernele formate in cele doua Principate aveau in general o orientare politica moderata, exprimand atat interesele burgheziei cat si cele ale boierimii. Acestea vor actiona in mod unitar pentru consolidarea Unirii, pentru aplicarea programului de reforme si crearea institutiilor statale burgheze. Alexandru I. Cuza a dat o atentie deosebita unificarii militare. In primavara si vara anului 1859 un prim pas in acest scop l-a constituit concentrarea unitatilor intr-o tabara militara unica la Floresti. Armata unificata avea datoria de a apara autonomia tarii impotriva unei eventuale interventii straine si sa fie oricand pregatita pentru obtinerea independentei nationale. In 1859 Principatele Unite duceau tot mai mult o politica externa proprie, desi erau dependente de Turcia. In anul 1860 se infiinteaza prima agentie diplomatica romana si incheierea conventiei telegrafice directe cu Rusia. Politica externa a Principatelor Unite urmarea realizarea deplinei unitati statale romanesti si dobandirea independentei de stat. La inceputul anului 1862 era in deplina desfasurare procesul desavarsirii unificarii politice. Dupa proclamatia lui Cuza, din 11 septembrie 1861, ambele adunari de deputati si-au incheiat lucrarile pentru a se intruni la 24 ianuarie intr-o Adunare Nationala la Bucuresti, care devine capitala tarii. Aceste doua guverne au demisionat pentru a se alcatui un guvern unic. Componenta reactionara a guvernului a creat multe nemultumiri. Grupuri mari de tarani se indreptau in ianuarie 1862 spre Bucuresti pentru ca sa scape de boierii care ii stapanesc . Guvernul a solicitat ajutorul armatei, care i-au imprastiat pe tarani. Boierimea conservatoare si-a dat seama ca orice amanare a rezolvarii problemei agrare putea atrage grave consecinte, de aceea guvernul conservator a depus un proiect de lege rurala, care ii emancipa pe tarani de servitutile feudale, dar ii deposeda de pamantul ce-l aveau in folosinta. Desi a fost votat de majoritatea reactionara a Adunarii, Cuza a refuzat sa-l sanctioneze.Din cauza planurilor domnitorului de a realiza reforma agrara prin improprietarire si divergentele ivite intre domn si gruparea liberal radicala, a dus la sfarsitul anului 1962 si inceputul anului 1863 la alcatuirea unei intelegeri politice, numita monstruoasa coalitie . Aceasta a facut o opozitie inversunata domnitorului, uneltind inlaturarea sa si aducerea unui print strain pe tronul Romaniei. In aprilie 1864, guvernul Kogalniceanu a depus pe biroul Adunarii proiectul de lege rurala, care prevedea improprietarirea taranilor, dar a fost respins de majoritatea reactionara. Al. I. Cuza a recurs la lovitura de stat din 2 mai 1864, fiind hotarat sa dea cele doua legi fundamentale legea electorala si legea agrara. Cu sprijinul lui Kogalniceanu a dizolvat Adunarea si a supus ratificarii poporului un statut al Conventiei, acceptat de puterile garante. Noua lege reprezenta un mare progres fata de trecut, cand mii de alegatori dispuneau de viata politica a tarii. Pe temeiul noii Constitutii din 14 august 1864 a fost decretata de catre domnitor legea agrara. Cu toate scaderile si limitele ei, reforma agrara din 1864 reprezinta unul din evenimentele cele mai importante ala istoriei moderne a Romaniei. Aceasta reforma agrara a avut ca urmari principale sporirea productiei agricole, o accentuare a evolutiei capitaliste la sate si o crestere a constiintei taranimii.O alta realizare de seama a constituit-o organizarea invatamantului. Prin legea Instructiunii publice din 25 noiembrie 1864, care a stat la baza invatamantului romanesc timp de peste trei decenii, s-au stabilit trei grade de invatamant primar, secundar, superior. In anul 1864 au fost promulgate legile privind organizarea...
Download