Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

Aristotel, tratate ale sale, Politica si Etica Nicomahica

...tbai tbatiintfeifice. Ele sunt lucrte3ri de filozofie practicte3 t93practicte3t94, deoarece scopul sau tfeelul lor nu este de a oferi adevte3rul, ci de a SItfs24 schimba faptele.tpar SItf30tfs24 ttab Oamenii se disting de alte animale prin faptul cte3 posedte3 ratfeiune tbai putere de gte2ndire. Oamenii SItitf30tfs24 t93contfein ceva divin - ceea ce numim intelect este divint94SItfs24 , iar intelectul nostru este SItitf30tfs24 t93divinul teente3untrul nostrut94SItf30tfs24 . tcentr-adevte3r fiecare dintre noi SItitfs24 esteSItf30tfs24 un adevte3rat intelect, SItitf30tfs24 t93cte3ci el iintelectuls reprezintte3 ceea ce natura umante3 are mai nobil tbai mai elevatt94SItfs24 .tpar SItf30tfs24 ttab Activitatea intelectualte3 nu este suficientte3. Oamenii nu sunt indivizi izolatfei. SItitfs24 t93Omult94SItfs24 , scrie Aristotel, SItitf30tfs24 t93este din naturte3 un animal socialt94SItfs24 . AceaSItf30tfs24 stte3 remarcte3 nu este un aforism fte3cut la teentte2mplare, ci o mostrte3 de teorie biologicte3. SItitf30tfs24 t93Animalele sociale sunt acelea care au o singurte3 activitate teen comun atbaa sunt oamenii, albinele, viespile, furnicile tbai cocorii.t94SItfs24 . SItitf30tfs24 t93taai aceastte3 teensutbaire este caracteristicte3 omului, spre deosebire de toate viette3tfeile, atbaa cte3 singur el are simtfeirea binelui tbai a rte3ului, a dreptului tbai a nedreptului tbai a tuturor celorlalte stte3ri morale. Comunitatea unor fiintfee cu asemenea teensutbairi creeazte3 familia tbai Statult94.SItfs24 tpar ttab Primul lucru demn dSItf30tfs24 e pus teen evidentfete3 teen legte3turte3 cu ideea aristotelicte3 de Stat este mte3rimea acestuia. SItitf30tfs24 t93Cte3ci, dacte3 din zece oameni nu s-ar putea constitui o cetate, o sutte3 de mii n-ar mai constitui o cetate.t94SItf30tfs24 El nu tbai-a schimbat niciodatte3 pte3rerea cte3 micile oratbae-state erau cea mai propice - tbai cea mai naturalte3 - formte3 de societate civilte3.tpar ttab Un Stat, oricum ar fi el constituit, trebuie ste3-tbai fie suficient sietbai tbai ste3 atingte3 tfeelul pentru care el existte3. SItitf30tfs24 t93Bunte3stareat94SItf30tfs24 , care este tfeelul Statului, este identificatte3 cu t93eudaimoniat94 fericirea, care este scopul individului. Statele sunt entitte3tfei naturale tbai, asemenea altor obiecte naturale, au un scop sau un tfeel. Notfeiunea de scop al Statului este legatte3 de alt ideal teenalt. SItitf30tfs24 t93Principiul fundamental al constitutfeiilor democratice este libertatea it85s Cea dintte2i formte3 a libertte3tfeii este de a conduce tbai de a fi condus, teen mod succesiv it85s Altte3 formte3 a ei este dreptul lte3sat fiecte3ruia de a trte3i dupte3 cum teei placet94.SItfs24 tpar SItf30tfs24 ttab Dar libertatea este sever restrte2nste3 teen Statul lui Aristotel. Ea este un prerogativ al cette3tfeenilor, teenste3 o mare parte a populatfeiei nu avea cette3tfeenie. Femeile nu erau libere, existau sclavii. Potrivit lui Aristotel, unii oameni sunt sclavi de la naturte3, tbai deci este permis de fapt ste3 fie subjugatfei. Cette3tfeenii puteau detfeine sclavi, atbaa cum puteau poseda tbai alte forme de proprietate. SItitfs24 t93Evidentt94SItfs24 , scrie el, SItitf30tfs24 t93e mai bine ca proprietatea ste3 fie privatte3, dar oamenii trebuie ste3 o punte3 teen comun la folosintfete3.t94SItf30tfs24 Dar el adaugte3 imediat SItitf30tfs24 t93Este sarcina legiuitorului de a veghea ca cette3tfeenii ste3 facte3 astfel.t94. SItf30tfs24 Statul lui Aristotel nu va dispune de mijloacele de productfeie el nu controleazte3 direct nici economia. Dar legiuitorul vegheazte3 ca regimul economic al cette3tfeenilor ste3 fie guvernat potrivit.tpar SItfs24 ttab Aristotel descrie foarte detaliat diversele moduri teen care Statul SItf30tfs24 poate reglementa viatfea cette3tfeenilor. Fiecare restrictfeie, oricte2t de bine intentfeionatte3 ar fi teen scopurile ei, este o teengrte3dire a libertte3tfeii. tcen afirmatfeia lui Aristotel cte3 SItitf30tfs24 t93totfei cette3tfeenii apartfein Statuluit94SItfs24 se poate teentrevedea germenii totalitarismului. Statul SItf30tfs24 ste3u este extrem de autoritar.tpar Stpard tqr tli0tri0tidctlpartfaautotadjustrighttrin0tlin0tita
p0 Itfs32 Jonathan Barnestpar Stpard tql tli0tri0tidctlpartfaautotadjustrighttrin0tlin0tita
p0 Itpar SS...
Download