...ula Balcanica si din Asia Mica.Limba greaca se raspandise pe scara larga in cercurile sus-puse ale societatii romane. Odata cu limba a patruns in Roma si cultura greaca profesorul grec devenind personaj indispensabil al familiilor romane bogate cunoasterea literaturii grecesti a devenit un semn de distinctie au luat fiinta scoli retorice organizate de greci trupe de actori greci dadeau la Roma reprezentatii in limba materna. Obiceiurile elenistice exercitau o influenta din ce in ce mai mare asupra felului de trai al aristocratiei si bogatasilor romani. Numerosi oameni politici de vaza din Roma au inceput sa se declare pe fata filoeleni ca, de pilda, Flaminius, Scipionii si altii. Obiceiurile grecesti s-au raspandit si in viata de toate zilele. Obiceiul de a se intocmi inscriptii in versuri pe morminte, amintit mai inainte, fusese imprumutat din Grecia. Raderea barbii, obiceiul de a sta culcat in timpul mesei si o serie de alte obiceiuri fusesera aduse de asemenea de greci. Imitarea a tot ce era grecesc devenise o moda raspandita, mai ales in cercurile aristocratice ale societatii sclavagiste romane. Dar patrunderea acestor influente straine in Roma nu s-a desfasurat fara lupta si fara opozitie. Dupa toate probabilitatile, cercurile largi ale societatii romane au fost ostile acestor inovatii straine si le-au opus o rezistenta darza. In acest sens este extrem de caracteristica activitatea celebrului censor din anul 184 i.e.n., Cato cel Batran care inscrisese printre punctele principale ale programului sau lozinca luptei impotriva viciilor noi ceruse reintroducerea vechilor moravuri ale stramosilor.Totusi, influentele elenistice au contribuit, fara indoiala, la raspandirea instructiei in paturile de sus ale societatii si la cresterea culturii. In jurul unuia dintre cei mai mari oameni politici din acea vreme, Scipio Aemilianus, se crease un cerc din care faceau parte filozofi si scriitori. Printre ei, locul cel mai de seama apartinea celebrului istoric grec Polybiu si filozoful grec Panaitios. Amandoi propovaduiau doctrina stoica asa-numita scoala stoica medie sau romana, adaptand-o la nevoile si cerintele societatii romane. Cresterea continua a teritoriului statului roman, dezvoltarea relatiilor sclavagiste, lupta politica acerba au pus amprenta lor pe ideologia si cultura societatii romane din perioada tarzie a republicii. In secolul I i.e.n. se observa o raspandire si mai larga a influentelor elenistice, care in unele domenii, de pilda in filozofie si arta, devenira determinante. Paralel cu aceasta, in societatea romana sem desfasoara procesul de prelucrare creatoare a acestor influente. In aceasta perioada apare poezia lirica latina, ajunge la o inflorire maxima arta oratorica, apar lucrari in proza scrise in limba latina clasica.Filozofia si stiintaIn secolele II-I i.e.n., diferitele curente ale filozofiei elenistice devenira cunoscute nu numai in cercurile sus-puse, ci si in cercurile largi ale societatii romane. Remarcabila pentru popularizarea filozofiei a fost contributia lui Cicero, care a expus intr-o serie de opere, fara prea multa profunzime si exactitate, dar, in schimb, intr-o forma accesibila, bazele diferitelor sisteme filozofice, elaborand si terminologia filozofica latina.In aceeasi perioada a trai in Roma unul dintre cei mai mari filozofi ai antichitatii, Lucretius 98 - 55 i.e.n.. In poemul sau Despre natura lucrurilor, scris intr-o forma stralucita, el a dezvoltat doctrina materialista a lui Epicur si a facut propaganda in favoarea ei, cautand sa scape oamenii de superstitiile religioase generate de ignoranta, de teama fata de zei si de viata de dincolo de mormant. Negand orice amestec al zeilor in viata oamenilor, Lucretius dadea o explicatie fireasca originii si dezvoltarii universului si a omenirii. Plecand de la diversitatea si constanta formelor in natura el afirma ca totul se compune din principii indivizibile, adica din atomi, care nu sunt creati si nu se distrug...
Download