...nsacrata expunerii capaniilor persane impotriva Greciei europene, ale caror momente principale sunt expuse amplu si dramatic. El isi propune sa expuna nu numai conflictul dintre greci si barbari,ci sa-i explice si cauza. La fel, el sesizeaza transformarile la care sunt expuse diferite societeti. Atitudinea lui Herodot asupra obiectului expuneriia avut influente si asupra stilului folosit. Renuntandla dialectul doric, matern, el a intrebuintat dialectul ionic, devenind limba prozei stiintifice. Stilul lui este insa mai apropriat de cel literar. Primele patru carti din Istorii lui Herodot constituie un amplu preludiu al razboaielor medice a caror expunere incepe abea cu cartea a cincea. Cele mai amlple expuneri de acest fel privesc istoria Spartei si istoria Atenei, cele doua cetati elene care au cunoscut o mare inflorire in preajma rozboaielor medice si care aveau sa joace un rol de seama in aceste razboaie. Deoarece pentru aceasta miscare din istoria Greciei antice, de eliberare, singurul izvor de seama il constituie Herodot, este firesc sa ne punem intrebarea daca a reusit autorul razboaielor medice sa inteleaga cauzele adanci ale revoltei care a constituit inceputul ostilitatilor dintre greci si persi daca i-a cedat corect fizionomia si a fost in stare sa judece cum sa aprecieze cum se cuvine faptele. Exista lucrari moderne care ii aduc lui Herodot reprosul ca expeditia impotriva Sardesului n-a avut in ochii persilor importanta acordata in Istorii. Dar Herodot nu prezinta mania lui Darius si scena cu sclavul care-i aducea aminte de Atena ca fapte determinate ci numai ca versiuni. El reda asa cum are obiceiul, tot ce a aflat in legatura cu acesta, dar, cand nu-si asuma raspunderea ceea ce se intampla si in chestiunea discutata, reda faptul sub forma de se spune. Prin urmare Herodot a cunoscut chiar daca nu a inteles in toata profunzimea lor, cauzele ca i-au inpins pe grecii ionieni sa se rascoale impotriva persilor si sa atace Ellada pe primii i-a luat dorinta de librtate iar pe ultimii tendinta politicii lor de a ingenunchea lumea intreaga cunoscuta pe atunci. Cat priveste expunerea propriu-zisa a rascoalei, Herodot dupa cum e si firesc pentru vremea aceea, nu a creat o lucrare stiintifica, in care sa figureze evenimente strict istorice, nu a reusit sa redea total amploarea miscarii si sa scoata in lumina momentele mai de seama el nu a cuprins intreaga miscare de aceea dese ori fapte importante apar redate sumar si simplist, si altele de amanunt capata importanta nemeritata. Cat priveste aprecierea facuta de Herodot asupra rascoalei se impun de la inceput doua observatii una in legatura cu felul cum a primit autorul Istoriilor rostul revoltei si a doua referitoare la modul cum judeca el barbarii. Herodot priveste revolta prin prisma celui care i-a cunoscut urmarile, care a regretat revarsarea de sange zadarnica. Herodot s-a preocupat permanent de gasirea adevarului in culegerea datelor el este electric, informatorii nu itotdeauna au fost de mana intai altii au exagerat faptele de vitejie proprii nesocotindu-le pe ale celorlalti. Astfel multe pasaje isi gasesc explicatia cercetand sursa lor.Dupa concluziile la care au ajuns cei care au studiat opera lui Herodot cartea a V-a a avutca izvor de documentare in primul rand informatiile pe cale orala culese cu ocazia calatoriilor lui Herodot princetatile si insulele Elladei, sau aflate din istorioarele care circulau in toata lumea elena de atunci. Au existat probabil si unele izvoare scrise, dar de mai mica importanta. Numai informatia la fata locului, cutreierand meleagurile Elladei despre care vorbeste si culegand prin viu grai de la localnici informatii despre evenimente si intamplari transmise din generatie in generatie, a putut furniza lui Herodot un material bogat in care se impleteste stiinta cu fantezia, seriozitatea cu anecdota. E de presupus ca Herodot a vizitat toate meleagurile Elladei despre care vorbeste, tinand seama de calatoriile extinse pe care le-a intreprins in intreg bazinul mediteranian el a poposit, uneori mai mult alteori mai putin, in cetati ca Atena, Sparta, Corint, Sicyona, Thela, Beotiei, in insuleca Samas si Chias, in tinuturi grecesti ca Focea, Coria, Cipru, si in Magna Grecia. Intreaga lui opera nu este decat un omagiu adus poporului elen, care s-a aruncat cu indrazneala eroica in razboi, ca sa se masoare cu un dusman mult mai numeros, numai pentru a-si apara libertataea el lauda peste tot democratia care asicura egalitatea in drepturi printre cetateni si condamna tirania. Milu Ancacl-XI-aDa9klmno7aa 1h. A!ia8i8NormalCJsHaJmHsHtHAiDefault Paragraph Font.Ui.HyperlinkBpha9klmno70000000000000000000000
0000akuov7ajumv6 a...
Download