...husiteDezvoltarea economico-sociala in secolul al XIV-lea si lupta de clasaIn secolul al XIV-lea a avut loc in Cehia un puternic avant economic, care incepuse inca din secolul precedent. Industiria miniera a acestei tari a inregistrat noi succese. S-a intensificat extragerea fierului si a cuprului. S-au imbunatatit procedeele de topire a fierului, folosindu-se cuptoarele in care aerul era alimentat prin foale puse in miscare cu ajutorul energiei hidraulice. Au aparut ciocanele mecanice, a caror intrebuintare reprezinta o mare realizare in domenuiul metalurgiei medievale. In secolul al XIV-lea au capatat o mare insemnatate noile exploatari ale zacamintelor de argint din regiunea Kutn Hora. Exploatarea minelor de argint din regiunea Kutn Hora, Jilhava si altele a inlesnit indeosebi dezvoltarea monetariei. Grosul din Praga a devenit moneda de baza a circulatiei monetare, raspandindu-se si in Germania, Polonia si in marele canezat al Lituaniei. Se extragea si aur in cantitati destul de mari. Relatiile marfa-bani patrunsesera tot mai adanc in toate sferele economiei feudale s-a marit capacitatea pietei interne, s-a largit comertul extern. Dezvoltarea economica a regiunilor cehe din secolul al XIV-lea s-a oglindit mai ales in cresterea orasului Praga si a altor orase. La Praga, alaturi de vechiul oras, au crescut Orasul Nou si Mal Strana. Prin a doua jumatate a secolului al XIV-lea orasul Brno numara 8 000 de locuitori, PlzeH si Hradec-Krlov cate 5 000 de locuitori etc. Mestesugurile orasenesti au adoptat definitiv organizarea in bresle. In unele orase existau peste 50 de bresle ca la Praga sau PlzeH, fapt care dovedeste specializarea mestesugurilor si marile progrese ale productiei mestesugaresti. Numarul produselor mestesugaresti a crescut, s-a imbunatatit calitatea lor, s-a largit sortimentul. Sticla ceha a capatat un renume european, a crescut faima cristalului de Boemia .Baza economiei a ramas totusi agricultura, care de asemenea s-a dezvoltat intens. Aceasta se vede din folosirea tot mai fregventa a ingrasamintelor, din cultivarea plantelor furajere si din perfectionarea uneltelor de munca. Pretutindeni a sporit numarul morilor, atat al celor de apa, cat si al celor de vant. Au luat amploare semanaturile de in si canepa, se dezvolta intens cresterea oilor si a porcilor, a crescut simtitor numarul viilor nou plantate, au aparut elestee in multe locuri din tara.Dezvoltarea relatiilor marfa-bani a avut ca rezultat marirea cererii de produse agricole. Tendinta de a-si marii veniturile indemna pe feudali sa-si intinda domeniile. Arhiepiscopia din Praga, de exemplu, poseda in a doua jumatate a secolului al XIV-lea peste 900 de sate, targuri, cetati si orase. Posesiuni imense s-au concentrat si in mainile marilor feudali laici. In acelasi timp nobilimea mijlocie a pierdut treptat pozitia sa anterioara, iar unii nobili care apartineau slehtei mici zemanii - si-au pierdut si pamantul si independenta.Consolidarea statului ceh la mijlocul secolului al XIV-leaIn anul 1347, regele ceh Carol I 1346-1378, reprezentant al dinastiei de Luxemburg, a devenit imparat al Sfantului Imperiu Roman , sub numele de Carol IV. Politica lui Carol urmarea largirea posesiunilor dinastiei de Luxemburg, sacrificand sistematic in acest scop interesele generale ale imperiului. Deoarece Cehia forma nucleul dinastiei de Luxemburg, Carol cauta sa favorizeze aici dezvoltarea mestesugurilor si proteja orasele cehe, contribuind in acelasi timp la consolidare patriciatului german in multe din aceste orase. Urmarind sa asigure Cehiei o politica predominanta in imperiu, Carol a promulgat in anul 1348 in dieta din Praga, legea prin care se conferea tronului ceh dreptul de ereditate, iar Moravia, Silezia si Luzacia au fost declarate feude ale coroanei cehe. In anul 1373, Carol a anexat domeniilor coroanei cehe Brandenburgul. Conform Bulei de aur emisa in anul 1356 de Carol, in calitatea sa de suveran al imperiului german, regele ceh devenea p...
Download