...tpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain ts15tqc tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 tfs36tlang1036tlangfe1033tcgridtlangnp1036tlangfen
p1033 Itultinsrsid10632431 Rolul calculatorului tpar SItf36tultinsrsid10632431 teen cel de-al doilea rte3zboi mondialtpar SItultinsrsid10632431 tpar Stpard ts15tqr tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itfs24tinsrsid10632431 Machedon Maximilan, clasatXI Ftpar Stpard ts15tqr tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itfs24tinsrsid10632431 tpar tpar Stpard ts15tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itf36tfs26tinsrsid10632431 ttab Cel mai bine pte3strat secret al celui de-al doilea rte3zboi mondial se numetbate Colossus, un gigant electronic, primul calculator din lume. El a fost conceput de cei mai mari matematicieni tbai ingineri britanici cu scopul de a descifra comunicatfeiile secrete teentre Hitler tbai generalii ste3i. Colossus a contribuit teen asemenea mte3surte3 la victorie, teencte2t Churchill a ordonat distrugerea sa dupte3 rte3zboi SItf36tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid
10632431 nimeni nu trebuia ste3 tbatie cum au cte2tbatigat aliatfeii rte3zboiul informatfeiilor, teen cazul unei alte confruntte3ri. Totfei cei inplicatfei au pte3strat un secret absolut, chiar tbai Churchill nu face nici cea mai micte3 aluzie la subiect teen cartea sa de tbaase volume despre rte3zboi. A trebuit ste3 se atbatepte pte2nte3 teen anii SItfs26tinsrsid10632431 tlquote SItf36tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid
10632431 70 pentru ca existentfea misteriosului calculator ste3 fie atestatte3.tpar ttab tcen ziua de azi Colossus a fost reconstituit de cte3tre Tony Sale, un electronist pensionat, pe baza cte2torva fotografii si relatte3ri, folosind piese din epocte3. Calculatorul aratte3 ca doute3 dulapuri de 6 m lungime tbai 2,5 m teente3ltfeime tbai contfeine 2.500 de tuburi electronice.tpar ttab Pentru construirea lui Colossus au fost mobilizatfei cei mai sclipitori matematicieni de la Cambridge tbai Oxford, printre care tbai cunoscutul Alan Turing. La apogeul ste3u, teen proiect erau implicatfei 8.000 de oameni, care se ocupau teen special cu strte2ngerea mesajelor interceptate teen toatte3 Europa tbai cu clasificarea lor. tcen momentul debarcte3rii aliatfeilor se ajunsese la descifrarea a 40.000 de mesaje pe lunte3. Gratfeie acestor informatfeii cu numele de cod Ultra, convoaiele de nave americane ce transportau arme si mte2ncare au putut evita submarinele U-boots din Atlantic permitfete2nd Angliei ste3 rte3mte2nte3 teen rte3zboi, Montgomery l-a putut alunga pe Rommel din Africa de Nord tbai aliatfeii au putut debarca teen Europa cu pierderi minime. Istoricul Harry Hinsley estimeazte3 cte3 rte3zboiul a fost scurtat astfel cu cel putfein doi ani.tpar ttab Nemtfeii foloseau pentru codificarea mesajelor o matbainte3 denumitte3 Lorenz SZ42 celebra Enigma, cu un numar de chei posibile dSItfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid106
32431 e ordinul 10SItfs26tlang1048tlangfe1033tsupertlangnp1048tins
rsid10632431 131SItf36tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsr
sid10632431 . Ei credeau cte3 mesajele astfel codate sunt indescifrabile. tcencepte2nd cu 1940, englezii au teenceput interceptarea mesajelor telegrafice cifrate. tcen codul telegrafic internatfeional, fiecare caracter era reprezentat prin 5 bitfei. John Tiltman, tbaeful spte3rgte3torilor de coduri, tbai-a dat seama cte3 era folositte3 o metodte3 inventatte3 teen 1918 de americanul Gilbert Vernam. Ideea era ste3 se adauge reprezentte3rii binare a fiecte3rui caracter un alt caracter. Spre exemplu, adaugte2nd lui F 10110 pe H 00101, se obtfeinSItfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsr
sid10632431 ea B 10011.tpar Stpard ts15tqj tfi720tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0 Itf36tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid1
0632431 Aceastte3 metodte3 se preta bine mecanizte3rii, dar mesajele erau utbaor de descifrat dacte3 se cunotbatea cheia de plecare. Germanii se bazau pe numarul mare de chei initfeiale ale matbainii lor. Prima parte a mesajelor era formatte3 din 12 prenume nemtfeetbati, ale cte3ror initfeiale le dte3deau indicatfeii destinatarilor cu privire la configurarea matbainii. De obicei ar fi trebuit ste3 fie folosit un cod diferit pentru fiecare mesaj, teenste3 unii emitfete3tori mai lenetbai sau prost antrenatfei foloseau aceeatbai cheie pentru doute3 mesaje. Spte3rgte3torii de coduri nu fte3ceau mari progrese, pte2nte3 teen 30 august 1942, cte2nd nemtfeii au comis o mare eroare un operator german din Grecia tocmai terminase de trimis un mesaj lung 4.000 de caractere cte2nd corespondentul l-a anuntfeat cte3 nu receptfeionase bine mesajul. Foarte enervat, el a trimis iar mesajul, cu aceeatbai cheie de pornire, dar folosind multe prescurtte3ri ale cuvintelor. Englezii detfeineau o comoarte3. Toate mesajele nemtfeetbati trebuiau ste3 teenceapte3 cu t93SPRUCHNUMMERt94, dar operatorul teel prescurtase t93SPRUSItfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsr
sid10632431 CHNRt94. Astfel se puteau afla urmatoarele caractere din al doilea mesaj SItfs26tinsrsid10632431 t93FUNFt94.SItf36tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1
048tinsrsid10632431 Tiltman a dedus contfeinutul mesajului printr-un du-te-vino teentre cele doute3 variante ale lui. El i-a dat secventfea unui student la chimie de la Cambridge, care teen mai putfein de doute3 luni a dedus functfeionarea matbainii de codare! Britanicii nu au avut la dispozitfeie o astfel de matbainte3 decte2t dupte3 rte3zboi, dar au stiut cum functfeioneazte3.tpar Stpard ts15tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itf36tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid1
0632431 ttab Detbai stiau ste3 decodeze mesajele, folosind hte2rtia tbai creionul le-ar fi trebuit cam tbaase ste3ptte3mte2ni. Max Neman, un matematician din echipte3 a venit cu ideea automatizte3rii acestui proces folosind o matbainte3 electronicte3. A apte3rut Colossus, care a descoperit o cheie de la prima teencercare, in ianuarie 1944. Avea o memorie RAM de 25 de bitfei tbai nu putea fi programat decte2t legte2nd cabluri teentre diverse conexiuni de pe un panou, dar avea o instructfeiune conditfeionalte3 de genul IF THEN ELSE. Era fiabil, producte2nd o eroare la 100 de miliarde de calcule.tpar Stpard ts15tqj tfi720tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0 Itf36tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid1
0632431 tcentre ianuarie tbai iunie 1944 colosul descifra 100 de mesaje pe ste3ptte3mte2nte3. Englezii au aflat cte3 nemtfeii se atbateptau la debarcarea aliatfeilor, atbaa cte3 i-au fte3cut ste3 creadte3 cte3 va avea loc mai la nord. Operatfeia a avut succes, nemtfeii au rte3mas teen Belgia, tbai pe deasupra teen perioada deb...
Download