...le100tpgbrdrheadtpgbrdrfoottsplytninetftnlytnineth
tmautsptnolnhtadjtbltuseltbalntalntblindtlytcalctbl
dtlyttblrtgrtlnbrkruletrsidroot14181680 tfet0tltrpar tsectd tltrsecttlinex0tendnheretsectlinegrid360tsectdefau
ltcltsftnbj Ittpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpnha
ng Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh
ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrparts15tqc tli-180tri0tsb100tsa100tsbauto1tsaauto1tidctlparta
spalphataspnumtfaautotadjustrighttrin0tlin-180titap
0tpararsid14181680 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs24tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangfen
p1048 Itrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tfs20tinsrsid14181680tcharrsid14181680 Criza Berlinului si componenta germana a Razboiului receSItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tfs20tinsrsid14181680 tpar Stpard tltrparts15tqj tli-180tri0tsb100tsa100tsbauto1tsaauto1tidctlparta
spalphataspnumtfaautotadjustrighttrin0tlin-180titap
0 Itrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tfs20tinsrsid14181680 Secretarul de stat american Dean Acheson, fragment din adresa radiodifuzatte3 de la Bruxelles, Tratatul Atlanticului de Nord, 18 martie, 1949.SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs20tinsrsid14181680 tpar SItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tfs20tinsrsid14181680 tcenaintea primelor conferinte dintre . Churchill si F.D. Roosevelt din perioada rte3zboiului, o prognozte3 elaboratte3 de Serviciile Americane de Informatii care se referea la pozitia postbelicte3 a U.R.S.S., concluziona i1s Odatte3 cu teenfrte2ngerea Germaniei, nu va mai exista nici o putere teen Europa care ste3 se opunte3 fortei militare colosale ia U.R.S.S.-n.n.st85Pentru viitor concluzia este evidentte3. Dupte3 ce Rusia va deveni un factor decisiv teen rte3zboi, ea trebuie ste3 primeascte3 orice asistentte3 si trebuie fte3cute toate eforturile pentru a-i obtine prietenia. De asemenea, este fte3rte3 teendoialte3 cte3 teen urma teenfrte2ngerii Axei ea va domina Europa si este mult mai important ste3 dezvoltte3m si ste3 pte3strte3m cele mai prietenesti relatii cu Rusia.tline Previziunea unei ere a bunelor intentii teentre S.U.A.si U.R.S.S. a fost caracteristicte3 pentru neasteptata si utopica naturte3 a diplomatiei americane din timpul rte3zboiului. tcen mod iluzoriu, aceasta presupunea cte3 rte3zboiul nu era decte2t o teentrerupere a unei stte3ri normale de armonie teentre natiuni, pentru pedepsirea agresorilor si a criminalilor de rte3zboi, o cruciadte3 ideologicte3 teen care tte3rile aliate erau egale din punct de vedere moral si, odatte3 ce rte3zboiul se va termina, vechea armonie si lupta mondialte3 pentru putere va lua sfte2rsit. Implicatia acestei utopii a fost clarte3 S.U.A. nu si-au luat nici o mte3surte3 de precautie teempotriva nobililor aliati din timpul rte3zboiului, teen anticiparea unei posibile dezintegrte3ri a aliantei si teen eventualitatea unor ostilitte3ti.tline Permanentele semnale ale ostilitte3tii si suspiciunii sovietice pot explica aceste previziuni optimiste. De-a lungul teentregului rte3zboi, U.R.S.S. a suspectat teen mod constant S.U.A. si Marea Britanie de intentii necinstite.tline Conducte3torii americani, fte3rte3 a tine seama de prognozele serviciilor de informatii, au gte3sit imediat o explicatie pentru suspiciunea sovieticte3. Ei percepeau politica externte3 a U.R.S.S. nu teen termenii dinamicii interne ai regimului comunist si teen dusmte3nia lui pentru toate natiunile necomuniste, ci numai ca pe o reactie a Uniunii Sovietice la politica duste3 de occidentali. Atitudinea Moscovei era perceputte3 numai prin prisma actelor antebelice interventia aliatilor cu scopul de a rte3sturna regimul sovietic si, dupte3 acest esec, stabilirea de cte3tre Franta a unui cordon sanitar teen Europa de Est, cu scopul de a feri restul continentului european de virusul comunist. Pe lte2ngte3 acestea se adaugte3 respingerea de cte3tre occidentali teen anii a30 a initiativei sovietice de a se constitui o aliantte3 teempotriva lui Hitler si, teen mod special, acordul de la Mtfcnchen din 1938, care a distrus Cehoslovacia si i-a deschis lui Hitler portile cte3tre est. Eforturile occidentalilor teen teencercarea de a teendepte3rta de vest pericolul hitlerist, directionte2ndu-l spre est, erau considerate motivele principale ale ostilitte3tii sovietice. Occidentalii, pentru a modifica aceastte3 atitudine, trebuiau ste3 demonstreze Uniunii Sovietice, prin dovezi de prietenie, bunele lor intentii. Problema principalte3, teen viziunea lor, era nu dacte3 pentru lumea postbelicte3 cooperare sovieticte3 va fi obtinutte3, ci cte2nd va fi ea stabilitte3.tline Dizolvarea Cominternului, reducerea ideologiei comuniste, noua emfazte3 a nationalismului rus, relaxarea restrictiilor impuse bisericii si, nu teen ultimul rte2nd, declaratiile fte3cute de sovietici teen limbajul pte3cii, al democratiei si libertte3tii i-a convins pe occidentali ste3 perceapte3 teen U.R.S.S. un nou prieten.tline Presedintele Roosevelt si consilierii ste3i au avut certitudinea cte3 la Ialta s-au stabilit relatii mult mai amicale cu U.R.S.S. Stalin, demonstrte2ndu-si bunte3vointa, a fte3cut concesii la subiectele importante. tcen problema membrilor Natiunilor Unite si-a redus pretentiile pentru 16 locuri ce ar fi revenit pentru fiecare republicte3 sovieticte3 la numai trei, afirmte2nd cte3 va sprijini S.U.A. dacte3 vor ridica pretentii de paritate. tcen Germania, el a acceptat o zonte3 de ocupatie francezte3 si primirea Frantei teen Comisia de Control, precum si o unicte3 administratie pentru toate zonele de ocupatie. Mai mult, prin Declaratia privind Europa eliberatte3, Stalin a promis organizarea de alegeri libere si autoguvernarea teen Europa de Est. Rte3spunzte2nd dorintelor militare americane pentru Orientul tcendepte3rtat, el a promis cte3 va intra teen rte3zboi teempotriva Japoniei. Nu teen ultimul rte2nd, el a exprimat speranta cte3 vor urma cincizeci de ani de pace si puternicte3 cooperare.tline Se poate spune cte3 a fost o minune cte3, la Conferinta de la Ialta, delegatia americante3 a avut o dispozitie de exaltare supremte3. Harry Hopkins, consilier apropiat al presedintelui, afirma i2s Noi suntem ferm convinsi cte3 am cte2stigat prima mare victorie a pte3cii, si prin noi mte3 refer la noi toti, teentrega raste3 umante3 civilizatte3. Aceastte3 pte3rere poate fi completatte3 cu ajutorul cuvintelor secretarului de stat Cordell Hull i3s Nu va mai fi nevoie de sfere de influentte3, de aliante, echilibrarea puterii, sau de orice alt fel de aranjament, prin intermediul cte3rora, ca teen trecutul n...
Download