...timtyr2002tmo1tdy6thr20tmin12SItversion2SItedmins2
SItnofpages4SItnofords2073SItnofchars11820SIttcompa
ny homeSItnofcharss13866SItvern16437SStpaper11906tpap
erh16838tmargl1230tmargr1230 tidoctrltftnbjtaenddoctnoxlattoyentexpshrtntnoultr
lspctdntblnsbdbtnospaceforultformshadethorzdoctdghs
pace180tdgvspace180tdghorigin1701tdgvorigin1984tdgh
sho0tdgvsho0tjexpandtviekind1tviescale100tpgbrdrhea
dtpgbrdrfootthtmautsptnolnhtadjtbltrsidroot16534789 tfet0tsectd tpsz9tlinex0tendnheretsectdefaultcltsftnbj Itfooter tpardtplain ts17tqc tli0tri0tidctlparttqcttx4153ttqrttx8306taspalphata
spnumtfaautotadjustrighttrin0tlin0titap0 tfs20tlang3081tlangfe1033tcgridtlangnp3081tlangfen
p1033 ItfieldIttfldinst Itcs18tinsrsid16534789 PAGE SSItfldrslt Itcs18tlang1024tlangfe1024tnoprooftinsrsid16534789 4SSSItinsrsid16534789 tpar SSIttpnseclvl1tpnucrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tqc tfi-153tli720tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautot
adjustrighttrin0tlin720titap0tpararsid16534789 tfs20tlang3081tlangfe1033tcgridtlangnp3081tlangfen
p1033 Itbtfs28tlang1033tlangfe1033tlangnp1033tinsrsid165
34789tcharrsid16534789 Gilgiu din SItbtfs28tlang1033tlangfe1033tlangnp1033tinsrsid16
534789 TSItbtfs28tlang1033tlangfe1033tlangnp1033tinsrsid1
6534789tcharrsid16534789 orinoSItbtfs28tlang1033tlangfe1033tlangnp1033tinsr
sid16534789tcharrsid16534789 tpar Stpard tqj tfi567tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0tpararsid16534789 Itfs24tlang1033tlangfe1033tlangnp1033tinsrsid16534
789tcharrsid16534789 tpar tpar tpar De cateva secole, Giulgiul din Torino constituie obiectul unor aprinse controverse. Credinciosii crestini sustin ca ar fi lintoliul cu care Iisus ar fi fost acoperit dupa coborarea de pe cruce, scepticii ca ar fi un fals rafinat. SItfs24tinsrsid16534789tcharrsid16534789 Avand imaginea lui Iisus intiparita pe el, giulgiul are o istorie zbuciumata si a starnit controverse aprige teen lumea cercetatorilor. tpar A treia zi de la moartea lui Iisus Hristos, apostolii Ioana si Petru au intrat in mormant, dar acesta era gol. Trupul lui Iisus disparuse, dar giulgiul in care fusese infasurat era aruncat pe jos si intr-un colt, impaturita, se afla panza cu care chipul Mantuitorului fusese sters de sudoare si sange. Istoria giulgiului din Torino ramane invaluita in mister. Prima dovada a existentei giulgiului apare intr-una din scrisorile Episcopului din Saragosa, la mijlocul secolului al VII-lea.tpar Pana in secolul al XII-lea, in Occident, nu s-a stiut mai nimic despre Giulgiu, in Rasarit, evlavia pentru panzele infasurarii, venerarea pentru marama si inchinarea la Chipul Domnului erau mijloace si cai de verificare a credintei, mai ales dupa Sinodul VII Ecumenic 787.tpar In anul 944 giulgiul a fost dus de la Edessa in capitala Bizantina, Constantinopol.tpar In anul 1172, Amonis, regele Ierusalimului, insotit de cronicarul ilhelm de Tyr vin la Curtea Bizantului. Imparatul Manuil Comnenul, obisnuit cu vizite si cu faste ceremonii, arata oaspetilor comorile Bizantlui din timpul lui Constantin cel Mare, Teodosie, Justinian etc. Cei doi raman uimiti de cele aflate despre Iisus Hristos, de vederea cuielor, sulitei, buretilor pentru otet si Giulgiului, lucruri atat de cinstite in Cetatea sfanta eliberata cu atatea jertfe omenesti.tpar Stpardtplain ts19tqj tfi567tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0tpararsid16534789 tf36tfs26tlang3081tlangfe1033tcgridtlangnp3081tlan
gfenp1033 Itf0tfs24tinsrsid16534789tcharrsid16534789 In jurul anului 1200, Nicolae Messoritis, la cererea Curtii Bizantine si patriarhului de Constantinopol face un nou inventar la Capela t93Sf. Mariat94, pune Giulgiul, alte relicve si numeroase obiecte sfinte intr-o ladita si le transfera pentru mai multa siguranta in Biserica Manastirii Vlahernelor, notand t93Giulgiul este din panza obisnuita de in, miroase inca tare a smirnat85t94. Cel mai mult au fost atrasi de mirajul Giulgiului apusenii. Cavalerul Roberto de Clari, cronicarul cruciadei a IV-a, scria inca din 1203 t93desi am vederea slaba cred ca am vazut chipul lui Hristos pe o panza din Bizantt85t94. Armata cruciatilor, in 1204, cucereste Constantinopolul si avida dupa obiecte sfinte pentru comert. Othon de la Roche, pe ascuns a impachetat Giulgiul sub hainele sale de cavaler si l-a trimis tatalui sau, Donche de la Roche, care il primeste in 1206, la Lirey Franta. Acesta daruieste panza episcopului Amedeo de Bessancon. La randul sau Bessancon o depune in Biserica Sf. Stefan.tpar Stpardtplain tqj tfi567tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0tpararsid16534789 tfs20tlang3081tlangfe1033tcgridtlangnp3081tlangfen
p1033 Itfs24tinsrsid16534789tcharrsid16534789 In 1349, un fanatic aprinde focul langa incinta si un incendiu mistuie biserica ca prin minune, Giulgiul este salvat fara a suferi vreo stricaciune. Nobilul Geofrey de Charny plateste sume mari de bani si ridica relicva de la Lirey, ducand-o la Trieste. Dupa putina vreme, panza este depusa in biserica Sf. Ipolit, transportata cu mare cinste la ChymyBelgia.tpar Prima prezentare publica a Giulgiului in Europa a avut loc in anul 1357 la Lirey. tpar In 1450, Contesa Margareta, nepoata de fiu a lui Giofrey de Charny, ofera Panza ducelui Ludovic I. Acesta, mai rece si strain de sensibilitatile crestine, daruieste Panza familiei Savoia. In cinstea Panzei, considerata cu adevarat sfanta, Casa de Savoia ridica o capela la Chambery, care, in 1532 este mistuita de flacari, dar din nou Panza iese nevatamata.tpar Cu un ceremonial deosebit Panza este dusa, in 1578, la Catedrala t93Sf. Ioan Botezatorul t93 din Torino.tpar In 1898, cavalerul Secondo Pia a avut ideea de a fotografia t93panza sfantat94 pentru publicitate in toata lumea, dar pe negativ in loc de fasii obisnuite, a aparut imaginea unui om in suferinta. Cei credinciosi n-aveau nevoie de demonstratii fotografice, cei curiosi au navalit asupra panzei si valva declansata a determinat municipalitatea din Torino sa inchida lada cu relicva. Pentru prudenta, giulgiul nu a mai fost expus.tpar Stpardtplain ts15tqj tfi567tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0tpararsid16534789 tf36tfs24tlang3081tlangfe1033tcgridtlangnp3081tlan
gfenp1033 Itf0tinsrsid16534789tcharrsid16534789 In 1931 cardinalul din Torino iarasi a incuviintat expunerea panzelor, nu numai giulgiul, ci si alte fasii banuitoare, care ar poseda puteri miraculoase husa cu care a fost invelit giulgiul. De data aceasta, savantii...
Download