...Louis Napoleon s-a proclamat imparat. In imperiul lui Napoleon al III-lea a fost adoptata Constitutia din 1852 ce declara ca ea recunoaste marele principii ale revolutiei din anul 1789 si mai ales suveranitatea poporului. In realitate constitutia a stabilit un regim autoritar. Puterea legislativa era impartita intre Consiliul de Stat ce discuta si introducea schimbari in proiectele de legi, Corpul Legislativ ce aproba legile si Senatul care putea sa anuleze legile ce erau in contradictie cu constitutia. Legile erau promulgate de imparat. Sufragiul era universal pentru toti barbatii ce au implinit 21 de ani. Dar pentru a avea dreptul de vot el trebuia sa traiasca cel putin 6 luni in localitatea respectiva.Franta fiind un stat imperialist, pretinzand ca si alte imperii la dominatia sa asupra altor tari aproape continuu ducea razboaie de cotropire cu scopul de a satisface interesele marilor financiari, industriasilor, ce erau dornici de a primi venit nou, noi pieti de desfacere si materie prima. In anii 50 ai secolului al XIX-lea Franta ducea razboi cu Rusiarazboiul din Crimeea 1853-1856, ce a luat de la Franta multe jertve omenesti si materiale si de fapt nu i-a adus nici un profit real, intarind numai satisfacerea francezilor si bretanilor ce deasemenea au luat parte la razboi. In 1856-1857 Franta si Rusia au devenit cei mai buni prieteni, ca impreuna sa incurce razboaielor cotropitoare a Marei Britanei, fiindca concurenta anglo-franceza in acest timp s-a intensificat. Agravarea acesteia s-a produs dupa tentative de omor asupra lui Napoleon al III-lea din partea unui italian Orsini in anul 1858 care dupa cum s-a aflat a sosit din Londra cu bombe engleze. Galagia din cauza acestui fapt peste un timp s-a potolit. Dar inrautatirea relatiilor anglo-franceze s-a produs dupa incheierea intelegerii secrete de la 3 martie 1859 intre Franta si Rusia conform caruia Napoleon al III-lea s-a decis sa sustina tendinta guvernului rus de a se elibera de la conditiile tratatului din Paris ce interzicea Rusiei sa tina flota armata pe Marea Neagra, pentru aceasta Rusia a garantat Frantei o sustinere diplomatica impotriva Austriei si a promis sa faca galagie cu armele la hotarele ei. Fiind asigurata de sustinerea Rusiei, Franta impreuna cu regatul Sardin a inceput in aprilie 1859 razboi impotriva Austriei. In luptele de la Solferino si Mandjente armatele franceze au adus infrangere austriecilor. Insa Napoleon al III-lea, vazand ca aceste victorii ii aduc Sardiniei un mare profit, fiindca in acest timp aproape in toate statele italiene s-a inceput un val de rascoale de eliberare nationala, a inselat si a predat aliatii italieni. Apoi a urmat intelegerea guvernului lui Napoleon al III-lea cu Austria, conform careia Austria primea regiunea Venetiana, iar Franta teritoriile italiene Savoia si Nisa, ceea ce a intensificat nemultumirea italienilor in politica Frantei. Statornicirea armatelor franceze intr-un stat Italian impiedica unirea Italiei si intensifica mai tare nemultumirea italienilor in politica Frantei. Pe intinderea a catorva secole Franta continua sa detina multe colonii in Asia si Africa. Al doilea imperiu a intelsificat expansiunea coloniala. In Africa colonizatorii francezi au extins in anii 50 ai secolului al XIX-lea teritoriile, adaugand o mare parte a Sardiniei si terminand cucerirea regiunilor montane. Franta timp de cativa ani a avansat sistematic hotarele inauntrul Africii. O politica coloniala activa al doilea imperiu a desfasurat in Extremul Orient. In rezultatul agresiei razboaielor opiumului 1857-1858 si 1860 din partea Frantei, Marei Britaniei, S.U.A. si Rusiei erau impuse intelegeri neegale. In octombrie 1860 trupele anglo-franceze au ocupat Beijingul, jefuind si arzand partial palatele capitalei chineze. Deosebit de amplu s-au pronuntat cuceririle Frantei in Vietnam. In 1858 armatele franceze sub pretextul apararii misionarilor catolici au intrat in aceasta tara, ce era in dependenta vasala de China. Intarz...
Download