...erea fulgeratoare a celei mai importante personalitati din istoria Romei, Caesar, favoriza strecurarea spre varfurile ierarhiei a oricui ar fi dorit-o, dotat sau nu. Afland de moartea lui Caesar si de hotararea sa testamentara, care-l facea, prin infiere, urmas, Octavianus, pe atunci in varsta de numai 19 ani, paraseste Apollonia in Epir, unde se concentra armata pentru expeditia pregatita de Caesar contra geto-dacilor si apoi a partilor, debarcand in aprilie 44 i.e.n. la Brundisium. Popularitatea lui Caesar, amplificata de hotarirea din 17martie 44 i.e.n a senatului convocat de Marcus Antonius, prin care testamentul acestuia a devenit public si orice plebeu a aflat ca din averea lui Caesar ii revin 300 sesterti, inrudirea lui Octavianus cu dictatorul, precum si nevoia, relevata de Cicero, de a se gasi contracandidati celor din partida lui Caesar, spre a salva republica, il plaseaza pe Octavianus in varful vietii politice romane. Dar, in timp ce parea ca viata politica evolueaza conform dorintei lui Cicero si a altor senatori traditionalisti, izbucni miscarea de razbunare a asasinarii lui Caesar. Dupa incinerarea acestuia multimea exaltata porni asupra caselor conspiratorilor, silindu-i sa paraseasca Italia. Antonius, intelegind subrezenia unui astfel de sprijin, lichida, insa, miscarea, incat in momentul sosirii lui Octavianus se apropiase de senat si numai dusmania lui Cicero il impinse in partida adversa. Octavianus, care adoptase numele Caius Iulius Caesar Octavianus si primise salutul veteranilor dictatorului, trateaza, in acelasi timp, cu senatorii, dezvaluind, inca din tinerete deci, calitatea sa principala duplicitatea, care i-a imprimat comportament de simulant. Prudenta il indeamna a-si lua masuri de asigurare fata de conflictul cu Antonius, conflict ce se conturase din momentul in care Antonius isi exprimase indoiala in capacitatea prea tanarului Octavianus de a administra mostenirea lui Caesar. Astfel ca Octavianus, beneficind de sprijinul unor bogatasi, precum si de clauzele unei intelegeri secrete cu Cicero, isi ridica o armata proprie. Dupa lupta dintre Octavianus si Antonius de la Mutina, lupta ramasa indecisa pentru ca Antonius s-a putut retrage nestanjenit, lui Octavianus i se refuza candidatura pentru consulat. Octavianus trece la o actiune hotarata si in iulie 43 i.e.n pornind asupra Romei o ia fara lupta. Trezindu-se fata-n fata cu puternica armata a lui Antonius, Octavianus alege alianta cu Antonius si Lepidus. Prin intrevederea de la Bononia Bologna, din octombrie 43i.e.n, Octavianus, Antonius si Lepidus constitue cel de-al doilea triumvirat, care capata in chiar titulatura sa formula demagogica pentru organizarea statului care va caracteriza intreaga cariera politica a lui Octavianus.Noul acord de confirmare a triumviratului, incheiat in octombrie 40 i.e.n la Brundisium, ii face stapani absoluti pe Octavianus, in Occident si Iliria, pe Antonius, in Orient si pe Lepidus, in Africa. Tot prin intelegerea de la Brundisium, Octavianus si Antonius isi ofera reciproc dreptul de a recruta armate in vederea combaterii lui Sextus Pompeius si, respectiv, a partilor. In 39 i.e.n., Octavianus, in acord cu ceilalti membri ai triumviratului, ofera lui Sextus Pompeius Magnus, in schimbul pacii, Sicilia, Sardinia, Corsica, promisiunea consulatului, a administrarii Peloponesului si a compensarii averii parintesti ce-i fusese confiscata. Pacea interna astfel adusa si dorita de toti deveni telul politic manifest al lui Octavianus, care-si drapa cu el intentiile de instaurare a conducerii personale. Cu exceptia unor scurte intreruperi, pacea interna a fost mitul fluturat de propaganda lui Octavianus, bine organizata de acesta. Prima manifestare propagandista in acest sens este celebrarea mistica a pacii in cea de-a patra Egloga a poetului Vergilius. In urma campaniei pacii ,in care se angajasera mai toti amicii lui Octavianus popularitatea acestuia creste continuu in timp ce Antonius pierde pe acest teren prin l...
Download