...oscutul om politic si jurist francez Paul Bastid, semnate la Londra, in martie 1933. Este cunoscut ca documentele semnate la Londra se constituie intr-un corolar al Pactului Briand-Kellogg in sensul ca interzic nu numai razboiul, ci si agresiunea, intr-o incercare de a asigura popoarelor intangibilitatea teritoriilor nationale si inviolabilitatea frontierelor. Ele contin si celebra definitie a teritoriului, prin care se intelege teritoriul pe care o tara il are azi sub stapanire in cazul Romaniei este vorba si de provinciile care au fost incorporate sau unite cu tara in anii 1913 si 1918, si anume Cadrilaterul, Banatul, Transilvania, Bucovina si Basarabia. In acest context, este important sa se reaminteasca declaratia lui Litvinov care, la un dejun oferit in cinstea sa, la 8 martie 1933, la Londra, a tinut sa sublinieze... vointa politica a tarii sale, care, semnand o data cu Romania - n.a. Conventia privind definirea agresorului, a demonstrat ca e lipsita de orice dorinta de expansiune teritoriala in afara de teritoriile fixate prin Pacea de la Versailles si nu are nici un interes sa promoveze razboiul, ci, dimpotriva, sa-l evite. Este, de asemenea, de observat ca majoritatea tratatelor de alianta, neagresiune, arbitraj, conciliatiune indiferent de denumirea lor, care in perioada interbelica au avut ca obiect de reglementare aspecte care tin de dimensiunea politica, au evitat sa contravina principiilor neagresiunii si interdictiei folosirii fortei si a amenintarii cu forta, a razboiului ca instrument al politicii externe, principii care, o data adoptate prin Pactul Briand-Kellogg si Conventiile de la Londra, devenisera veritabile norme internationale cu caracter imperativ si a caror nerespectare in acordurile bi si multilaterale conduce la lovirea cu nulitatea absoluta a acestora, sanctiune ce opereaza ab initio, adica din momentul semnarii. O singura exceptie notabila s-a produs la 23 august 1939, cand fosta URSS si cel de-al III-lea Reich de esenta nazista au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov a carui anexa secreta, dupa cum se stie, a afectat grav fiinta nationala a Poloniei si a tarilor baltice, precum si teritoriile Romaniei si Finlandei. Desi Pactul cu anexa sa secreta, datorita continutului sau, s-a pus ipso facto in afara legii internationale, fiind deci lipsit de valabilitate inca din momentul semnarii, si a fost condamnat platonic, mai ales, in deceniul al IX-lea al acestui secol, consecintele asupra unora dintre victimele reglementarilor sale sunt mentionate, asa cum vom vedea, in cele ce urmeaza.Perioada anilor 1918 1935 etapa importanta in evolutia Romaniei interbelice a retinut atentia istoricilor, economistelor, sciologilor, oamenilor politici burghezi de diferite nuante si orientari. Pozitia de clasa, conceptia idealista asupra dezvoltarii istorice, apartenenta sau simpatia fata de un stat sau altul i-au impins sa prezinte evenimentele, fie si sub aspectul istoriei politice, in mod subiectiv si unilateral, lasind in afara analizei sau explicind prin argumente minore fenomenul de puternica efervescenta politica,de deplasari si de schimbari intervenite in structura claselor, cauzele care le-au generat si mai ales continutul lor.Lovitura de stat din octombrie 1917 a determinat luarea puterii politice in Rusia de catre bolsevici. Acest eveniment a destabilizat situatia pe Frontul de Est si a inrautatit relatiile internationale.Teoretic, Rusia promova politica prevazuta in primele decrete ale noii puteri, in practica insa a incercat sa realizeze ideea revolutiei mondeale.Temporar Guvernul de la Petrograd a acceptat ideea autodeterminarii popoarelor, contind pe faptul ca acestea nu se vor desprinde de Rusia gratie trasformarilor produse de bolsevici maselor populare. S-a intimplat insa contrariul majoritatea regiunilor care fusesera anexate anterior de Imperiul barist, inclusiv Basarabia, si-au proclamat independenta.Chiar daca s-ar presupune, conform versiunii istoricilor sovietici, ca la 1 ianuarie 1918 puterea ar fi trecut in Basarabia la soviete, aceasta putere s-a aflat in miinele lor doar citeva zile, deoarece la 10 ianuarie armata romanna se apropiase de Chisinau, iar la 13 ianuarie trupele sovietice au parasit orasul si s-au retras catre Bender si Tiraspol .In astfel de imprejurari politice complicate, ca acelea care s-au creat la inceputul lui 1918 in Basarabia, chiar daca puterea ar fi fost in realitate, pentru un timp scurt,de ordinul zilelor, in miinele sovietelor, nici atunci acest fapt n-ar fi putut constitui o argumentare suficienta pentru prezentarea unor pretentii fundamentate din partea Rusiei Sovietice asupra acestui teritoriu.Pentru ca, in primul rind, aceasta putere nu era o putere reprezentativa, adica o putere instaurata de populatia Basarabiei, si in al doilea rind, ca, in fond, nu apartinea propriu-zis sovietelor acest teritoriu.Romania , stat vecin cu Imperiu Rus, a suportat consecintele negative ale evenimentelor distructive de acolo. In imposibilitatea de a-si impune dominatia asupra Basarabiei fara sustinerea din partea populatiei bastinase si din cauza prezentei armatei romane care mentinea ordinea in regiune, Lenin a declarat ruperea relatiilor diplomatice cu Romania.Insasi formularea ruperea raporturilor diplomatic...
Download