... mntuire exista doar un singur drum, supunerea totala a Dumnezeului atotputernic. Cuvntul islam tn araba are chiar aceasta semnificasie, devenind numele acestei religii noi. Adepsii sai era numisi musulmani, adica supuii, tngaduitori. Mahomed a tnfiinsat o comunitate religioasa din pusinii discipoli ii membrii familiei sale, dar aceasta nu a devenit populara tn orai. Bunastarea oraiului se datora mai ale pelerinilor care veneau la piatra Kaba, sanctuar dedicat unui numar de circa 360 de zei ii spirite diferite, sa se tnchine acestora. nsa noul profet a declarat ca orice zeu sau spirit este fals, iar situasia a devenit aia de periculoasa tnct tn 622 Mahomed ii pusinii sai discipoli au trebuit sa paraseasca oraiul. Aceasta fuga se numeite Hegina Hidjra ii se considera punctul de origine al perioadei islamismului. Mahomed ii-a gasit adapost tn oraiul apropiat Medina, unde a devenit un om important, fiind judecator ii unde si-a gasit noi discipoli. A fost recunoscut drept Profetul lui Allah ii conducator al celor din orai tn numereoasele campanii militare tmpotriva celor din Mekka. Cnd s-a predat Mekka, tn anul 630, Mahomed a devenit domnitorul oraiului unde s-a nascut, a distru cei 360 de idoli ii a oferit sanctuarul lui Kaba lui Allah. PROBLEMA SUCCESIUNII Pna la moartea profetului survenita tn 632, aproape toata peninsula arabica se tnchinase islamismului. Deoarece Mahomed nu a desemnat un succesor, au aparut conflicte tntre rude, iar izbucnirea revoltelor, rascoalelor ii a razboaielor civile au tulburat liniitea peninsulei. Acestea au luat sfriit printr-o tnselegere tntre adepsii profetului. Un calif descipot, adept a preluat succesiunea ii arabii au tnceput cuceririle. Triburile care se luptau nu demult tntre ele, s-au unit acum sub drapelul Islamului, dnd astfel multa bataie de cap celor doua super-puteri care stapneau Orientul Mijlociu, Imperiul Bizantin creitin cu limba de stat greaca ii Persia, care urma zoroastrianismul, care se afla pe teritoriul Iran-ului de azi ii tn care domne dinastia Sasanida. RSPiNDIREA ISLAMULUIPrimul pas tn expansiune tn afara Arabiei a avut loc tn timpul domniei Califului Abu Bahr 632 634, dar adevarata perioada a cuceririlor a fost perioada califatului lui Omar 634 644. n anul 635 a fost cucetit Damascul, iar tn anul urmator marele conducator arab Halidibn-al-Valid a nimicit oaste bizantina tn lupta de la Iarmuc ii a alungat-o tn Siria. Au invadat ii Mesopotamia, care se afla sub dominasia persiei, iar din 642 au cotropit ii Persia. n acelaii an, prin cucerirea Alexandriei, s-a predat ii Egiptul, acesta fiind mai departe un cmp de plecare pentru campaniile duse pna tn Africa de Nord. n acest timp, tn Imperiul Islamic, slabit de luptele tntre triburi, care au unit diferite nasii ii regiuni au aparut tensiuni. Al treilea calif, Ozman 644 656 a fost ucis, succesorul lui a devenit varul ii succesorul lui Mahomed, Ali. Ii sub domnia lui 656 661 s-au continuat miicarile religioase ii tulburarile dintre triburi care au condus pna la urma la razboaie, lupte ii la uciderea lui Ali. Discipoli lui nu au vrut sa se supuna califului succesor Muavia ii ii-au proclamat autonomia. Astfel a avut loc desparsirea definitiva dintre sunnisii majoritari ii Iiisii minoritari. Cu toate ca tn anumite perioade din istoria islamului mai apar din cnd tn cnd anumite secte, contradicsia sunnism iiism este ii tn prezent o ruptura fundamentala.Moarte lui Ali a pus capat perioadei califatului clasic sau ortodox. Sub domnia lui Muavia 661 680 califul a devenit un conducator asemanator regelui, care domne tn capitala Siriei, Damasc. Titlul era moitenit de fiul sau sau de o ruda foarte apropiata, iar domnia era exercitata cu ajutorul unei structuri sociale centralizate, aceasta nefiind o caracterstica a statelor arabe.SINGURUL STATMuavia a tnfiinsat ptna la urma prima dinastie a califilor, dar puterea lor s-a cristalizat doar dupa ce califul Abdal-Malik 685-705 a ieiit victorios din razboiul intern de 30 de ani. Cu instaurarea ordinii s-a continuat expansiunea islamismului.Forsele musulmane au patruns pna tn Taikent, cucerind Sindul ii o parte din Pandjab, teritoriul Pakistanului din prezent. n vest au cucerit coasta Africii de Nord ii prin strmtoarea Gibraltar au patruns pna tn Spania. n 718 Pireneii ii au patruns pna tn partea centrala a Fransei. Au fost oprisi de francezi lnga Tours tn 732, aceitia punnd capat altor eventuale cuceriri tn Europa.Sub domnia dinastiei Omaiad, Imperiul Islamic, care putea face comers nestingherit din Spania pna tn India, ii-a trait cea mai mareasa perioada. Contrar altor popoare cuceritoare, arabii tnvasau cu placere de la alte nasii, adoptnd modalitatea de conducere a statului, organizarea armatei ii navigasiei maritima bizantina ii persiana. Au preluat ii din itiinsa ii arta adversarilor tnfrnsi.De obicei musulmanii au fost tolerasi fasa de credincioiii care nu eram musulmani, mai ales cu Popoarele Carsii care erau creitini ii evrei, cu tradisii biblice asemanatoare lor. Din punctul de vedere al Islamului, Avram ii Moise au fost profesi adevarasi, a caror opera a fost dusa la capat de Mahomed. Musulmanii erau scutisi de taxe, spre deosebire de cei nemulsulmani. Aceasta dispozisie a constituit o motivasie pe o perioada lunga pentru mulsi ani de a se converti la islamism. Deoarece traducerea Coranului tn alte limbi a fost interzisa, noii adepsi au tnvasat repede araba, astfel ca popoarele cucerite au fost asimilate mai uior. Cnd aceasta s-a realizat, un arab tnsemna un om care vorbea aceasta limba ii marea parte a lumii islamice a ajuns sa aiba religie, limba ii cultura comuna.nsa tocmai aceasta toleransa a cauzat caderea dinastiei Omaiada. Deoarece dinastia nu s-a ocupat destul de convertirea celor care nu erau musulmani, nemulsumirea creitea tn rndurile supuiilor.Din cauza nemulsumirilor religioase ii a supararii arabilor care traiau tn Iran ii Mesopotamia, deoarece erau conduii din Damasc, a izbucnit o revolta tn 747, al carei conducator a fost descendentul profetului Abdul Abbas. n 3 ani a spulberat puterea omaidienilor ii a iters fara mila orice urma a lor de pe pamnt. Doar o singura personalitate a familiei a scapat, Abdar Rahman, care s-a refugiat tn Spania ii a tntemeiat o dinasie autonoma care a dainuit aproape 300 de ani.Dinastia Abbasida a privat Damascul de rangul de capitala ii a tnfiinsat o alta capitala tn Mesopotamia, Bagdad, care tn scurt timp a devenit un orai cu un milion de locuitaori. Centru califului Abbasida a devenit regiunea estica, mai bogata, unde exista o puternica influensa personala. n aceasta perioada s-a pus accentul pe convertirea la islamism ii adoptarea limbii arabe, religia islamica devenind mai puternica. Pna la urma doar Iranul a pastrat limba originala, limba persana, ii identitatea culturala, deii s-a convertit la islamism.CULTURA NFLORITOAREIslamismul a paiit tntr-o noua etapa, tn care nu doar a preluat din alte culturii, ci ii-a creat mareasa sa cultura indi...
Download