...de travsi si de cei cari locuiesc mai sus de Crestonei.Intr-adevar, tracii se intindeau pe o suprafata enorma, de la Marea Egee si din vestul Asiei Mici pana in mlastinile Pripetului si de la cadrilaterul Boemiei pana spre Bug. Ei erau impartiti insa intr-o sumedenie de neamuri care se dusmaneau intre ele. Din cauza aceasta nici nu se puteau apara cum trebule si au fost supusi de diferiti cuceritori.Cei mai insemnati insa dintre toate neamurile tracice au fost dacii sau getii. Sunt doua denumiri pentru omul, si acelasi popor, dupa cum munteni, moldoveni si transilvaneni sunt trei denumiri pentru aceeasi realitate etnica romanii. Istoricul, geograful si etnograful antic Strabo arata de altfel limpede ca dacii si getii vorbesc aceeasi limba. Impartiti intr-un mare numar de triburi, ei locuiau tinutul cuprins intre, Tisa, Dunare, Marea Neagra si Nistru, trecand in unele parti si peste aceste hotare. Astfel, la sudul Dunarii, ei se intindeau pana la muntii Balcani, mai ales in partea de est, dinspre mare. Spre rasarit, treceau Nistrul, inalntand pana spre Bug, iar spre apus, ajunsesera pana la Dunarea panonica.In secolul al II-lea i.e.n. are loc si inaintarea puterii romane in Peninsula Balcanica. Regatul macedonean care, in urma luptei de la Pydna, in 168, fusese impartit in patru parti puse sub privegherea Romei, este desfiintat si transformat in provincie romana in anul 146, in a doua jumatate a secolului au loc numeroase lupte intre romani de o parte, ilirii, celtii si tracii de la Dunarea mijlocie, de cealalta. Acestia din urma ataca mereu si prada tinuturile ocupate de romani sau protejate de ei. In cateva randuri izbutesc chiar sa bata armatele romane, nu pot insa pana la urma sa impiedice inaintarea inceata, dar sigura, a legiunilor. In multe din aceste razboaie si expeditii de prada spre miazazi, getii au fost tovarasii celtilor, tracilor si ilirilor, impartind cu ei castigul, dar avand asupra lor urmatorul avantaj in caz de pericol, se retrageau dincoace de Dunare, pe cand ceilalti ramaneau expusi represiunilor romane. Rezultatul final al acestor lupte a fost o slabire completa a neamurilor celtice, ilirice si tracice de la sudul Dunarii care in curand vor inceta sa mai joace un rol politic, prinse intre puterea Romana in plina expansiune de o parte si statul dacic care va ajunge sub conducerea lui Buerebista la cea mai inalta expresie a sa, de cealalta.Ridicarea statului dac in secolul intii inaintea erei noastre se explica prin-tr-un complex de factori, in primul rand, cresterea puterii economice a masei poporului apoi, ivirea unei personalitati politice si militare remarcabile, regele Buerebista, cel mal de seama carmuitor pe care 1-au avut stramosii nostri, se adauga, in sfarsit, si o conjunctura externa favorabila, slabirea vecinilor celti, iliri si traci in urma indelungatelor conflicte cu romanii. Se pare ca Buerebista a avut o lunga domnie, scriitorul lordanes din secolul al Vl-lea al erei noastre daca inceput al ei anul 82 i.e.n., an ce a fost insa pus in dubiu de cercetari recente, care asaza inceputul stapinirii lui intre anii 70 si 60. Razboaiele pe care le-a purtat Buerebista cu neamurile vecine au fost incununate de succes. Ca urmare a izbanzilor sale militare, Buerebista realizeaza un stat cu o suprafata considerabila, cuprinzand nu numai toate teritoriile locuite de daco-geti, dar si unele din teritoriile vecinilor celti, iliri si traci. Hotarele acestui stat erau spre rasarit tarmul Marii Negre si Bugul, spre miazanoapte Carpatii Padurosi, spre apus cadrilaterul boem, Dunarea mijlocie si Morava, spre miazazi, muntele Haemus sau lantul Balcanllor. Capitala acestui intins stat a fost orasul Argedava. Nu se stie precis unde era situat unii invatati 1-au identificat cu Arcidava, in Banat altii 1-au asezat pe Arges, la Popesti, iar recent s-a emis parerea ca ar fi fost in muntii Orastiei, poate chiar la Costesti, unde alaturi de cetatea din munte sint urmele unei intinse asezari civile.Dintre ...
Download