... dintre gardieni ca l-a agresat in timpul reprimarii revoltei. Detinutul a fost separat temporar de ceilalti detinuti si interogat de un inspector de politie care l-a avertizat ca va deschide impotriva lui procedura de acuzare pentru violenta. Gardianul care l-a acuzat initial pe Goider si-a retras dupa o luna declaratia, aratand ca nu este sigur ca a fost atacat de Golder. Doua zile mai tarziu, un alt gardian a precizat ca S.E. Golder a fost in compania lui in cea mai mare perioada de timp cat au durat incidentele. Dupa aceste declaratii, Golder s-a reintors in celula sa si a cerut ministrului de interne, in conformitate cu regulamentul penitenciarului, sa-i permita sa consulte un avocat cu scopul de a-i intenta proces de defaimare gardianului care l-a acuzat nejustificat. Cererea sa prezentata in 20 martie 1970 a fost respinsa in 6 aprilie 1970. in data de 18 aprilie 1970 Golder a inaintat plangerea sa Comisiei E.D.O., sustinand ca i-a fost incalcat dreptul de a consulta un avocat, ceea ce l-a impiedicat sa introduca actiune in justite -drept prevazut in art. 61 C.E.D.O. - si sa-si exercite dreptul de acces la un tribunal, in cauza de natura civila. El a invocat si incalcarea art. 8 C.E.D.O., deoarece acelasi refuz l-a privat de dreptul de a coresponda cu un avocat.D-nul Golder a fost eliberat conditionat in 12 iulie 1972. Analizand starea de fapt, Curtea a precizat ca d-nul Golder a fost impiedicat sa sesizeze un tribunal, chiar daca acest drept nu i-a fost negat in mod formal. Curtea a apreciat ca art. 61 nu proclama in termeni expresi dreptul de acces la un tribunal si nici dreptul de a sesiza in materie civila un tribunal. Cu toate acestea avand in vedere scopul si obiectul Conventiei, normele Conventiei de la Viena din 1969 care nu era inca in vigoare, dar ale caror reguli de interpretare erau general admise si la care Curtea E.D.O. a facut ample referiri i starea de fapt, Curtea a adoptat in 17 februarie 1975 o hotarare prin care constata incalcarea art. 61 si art.8 C.E.D.O.Se pune in discutie rationamentul Comisiei si al Curtii, precum si modul in care a solutionat cauza apeland la normele de interpretare din Conventia de la Viena.Comisia a apreciat ca prevederile Conventiei de la Viena sunt aplicabile in cauza Golder ca o expresie a dreptului international cutumiar si a principiilor fundamentale acceptate de natiuni. Aceasta precizare se impune avand in vedere faptul ca respectiva conventie nu era in vigoare la data la care organele de la Strasbourg au solutionat cauza. Avand in vedere natura juridica speciala a C.E.D.O., care este un tratat normativ. Comisia a interpretat obiectiv dispozitiile acesteia si nu conform intelesului particular atribuit de fiecare parte contractanta la data ratificarii. Prevederile Conventiei trebuie interpretate nerestrictiv, astfel incat sa permita realizarea scopului si obiectului acesteia. Comisia a analizat intelesul obisnuit al art. 61 in contextul spiritului si scopului C.E.D.O. A recurs, de asemenea, in conformitate cu art. 32 al Conventiei de la Viena, la lucrarile pregatitoare adoptarii C.E.D.O., la care si guvernul britanic a facut ample referiri. Alaturi de aceste norme, s-a aplicat art. 31 al Conventiei de la Viena care prevede, in stransa legatura cu regula sensului obisnuit al termenilor si regula neadmiterii interpretarii termenilor in sens absurd sau nerational. Folosind tehnici si diferite argumente de interpretare, Comisia a acceptat sustinerile reclamantului cu privire la atribuirea unui inteles extensiv si nu restrictiv asa cum a solicitat guvernul britanic termenilor existenti m continutul art. 61 C E.D-0- Considerentele decisive s-au intemeiat pe rolul Conventiei a al functiei pe care o are interpretarea ei realizarea unei protectii efective a individului, a drepturilor sale fundamentale.Curtea a aplicat regula generala din art. 31 al Conventiei de laViena, considerand ca procesul interpretarii unui tratat in intregul sau este o operatiune comp...
Download