...te calcifiata. O forma particulara este S.A. calcifiata idiopatica.Sifilisul este incriminat rareori.Endocardita bacteriana.FiziopatologieTulburarile hemodinamice sunt evidente cand dimensiunile orificiului aortic sunt reduse cel putin fata de cele normale.Hipertrofia ventriculului stang hipertrofie concentrica este unul dintre aceste mecanisme, prin care se pot dezvolta presiuni ridicate pentru un volum intracavitar normal, peretele ventriculului stang marindu-si grosimea si reducand volumul rezidual. Durata perioadei de ejectie este crescuta, in parte si prin cresterea frecventei cardiace. Viteza de ejectie este de asemenea crescuta, datorita presiunilor ridicate din ventriculul stang.La efortul fizic debitul cardiac devenind inadecvat solicitarilor si avand drept consecinta scaderea irigatiei in unele teritorii circulatorii cerebral, exprimata prin sincope de efort miocardic, manifestata prin angorul de efort etc..In S.A. severe pe plan clinic apar semnele insuficientei cardiace mai intai ale celei stangi, apoi ale insuficientei cardiace globale.SimptomatologieManifestari functionaleDispneea de efortAngina de piept - S.A. fiind valvulopatia care asociaza cel mai frecvent cu angorul de efort. In cele mai multe cazuri este vorba de o insuficienta coronariana functionala.Sincopa de efort. Sincopa de efort se poate instala brutal sau poate fi precedata de prodroame ca oboseala fizica, vertije, dispnee sau angor. Pierderea cunostintei poate dura 1-3 minute si se poate insoti de convulsii. Alteori, sincopa de efort este inlocuita de lipotimii sau vertije.Semne cliniceInspectia regiunii precordiale nu pune in evidenta semne demne de retinut. La palpare, in S.A. severe se poate percepe un soc apaxian deplasat in jos, si uneori, in afara.Freamatul sistolic cu sediul pe marginea dreapta a sternului, la nivelul spatiilor intercostale al II-lea al III-lea.La percutie, aria matitatii cardiace poate fi marita.La auscultatie, semnul caracteristic il constituie prezenta suflului sistolic situat cu maximum de intensitate in spatiul al II-lea intercostal drept. Un caracter important il constituie asprimea suflului. Iradierea catre clavicula si vasele gatului este de asemenea tipica pentru S.A.In protosistola se poate auzi un zgomot sec, scurt, cu tonalitati inalte, constituind clacmentul protosistolic de ejectie. Zgomotul al II-lea poate fi diminuat in focarul aortic.Semne perifericeIn S.A. stranse pulsul este mic, se ridica incet si scade lent, constituind clasicul puls tardus et parvus . Pe sfigmograma se mai constata, la nivelul pantei ascendente, o ancora puls anacrot .Examene de laboratorExamenul radiologic. In pozitie frontala se observa doar o crestere a convexitatii arcului inferior drept cord cu aspect globulos. In cazurile avansate, cand apare si dilatatia ventriculului stang, cordul este marit, cu arcul inferior stang alungit, la care se adauga si marirea atriului stang. Dilatatia portiunii initiale a aortei dilatatie poststenozica este adeseori prezenta.Calcifierile sigmoidiene aortice pot fi evidentiate prin radioscopia simpla, tomografie.Electrocardiograma. Semne de hipertrofie ventriculara stanga solicitare de tip sistolic cu axul QRS deviat la stanga si unde R inalte in precordialele stangi, uneori cu subnivelari ale segmentului ST si negativarea undei T. in aceste forme mai pot fi intalnite semne de bloc de ramura stanga complet sau incomplet sau blocuri atrio-ventriculare.Scaderea debitului cardiac indica gradul deficientei functionale a ventriculului stang.Forme cliniceExistenta sau absenta calcifierilor permit impartirea in S.A. calcifiate si necalcifiate. S.A. calcifiate sunt intalnite mai frecvent la barbati si au un prognostic mai intunecat. Reumatismul pare a juca un rol etiologic important. Trebuie amintita forma S.A. calcifiata idiopatica Mnckeberg, care apare la varsta medie.In functie de etiologie S.A. castigata poate fi de origine reumatismala sau ate...
Download