... In timpul miscarii de deschidere el aluneca din fosa mandibulara spre eminenta articulara pe o directie spre inainte si inapoi. Muschiul pterigoidian lateral pare sa aiba un rol major in acesta miscare. Cand mandibula se inchide condilul se misca in directia opusa. Muschii conectati direct la condil nu sunt bine orientati pentru a controla modul in care condilul efectueaza aceasta miscare. Osborn a propus pentru miscarile de deschidere, dar aplicabil si pentru cele de inchidere faptul ca ligamentele joaca un rol important in ghidarea condilului. Marea libertate de miscare de la nivelul articulatiilor necesita ca ligamentele sa fie relativ extensibile. Mai departe, influentele muschilor masticatori, care sunt sursa primara a fotelor din mandibula in timpul inchiderii acesteia, sunt neglijate. In timpul disfunctiei cranio-mandibualre, s-au observat nu numai cai condilene aberante, dar si necesitati aberante la nivelul muschilor. Deci trebuie sa existe o relatie intre calea caracteristuica a condilului mandibular in timpul miscarii si fortele musculare asociate. i2sIn studiul prezent, aceste considerari au fost sustinute de ipoteza ca miscarile mandibulare sunt mai intai rezultatul unei interactiuni intre fortele musculare si miscarile generate de suprafetele articulare. Mai departe, s-a sustinut ipoteza ca ligamentele sunt putin implicate in ghidarea mandibulei in miscarile normale de inchidere. Pentru a testa aceasta s-a dezvoltat un model biomecanic in care miscarea mandibulei este vazuta ca o functie a fotelor musculare. Testul s-a facut pentru miscari simetrice. Modelul Simularea miscarilor mandibulei a fost realizata de un model dinamic de sase grade libertate imprimata unui computer. Acest program determina simulari dinamice prin rezolvarea unor ecuatii diferentiale. Modelul este constituit din mandibula, modelata ca un corp rigid, care este apt sa se miste liber in spatiu tridimensional si poate sa loveasca sau sa se sprijine pe structurile inconjuratoare. Aceste structurii, reprezentate de parti ale craniului pot fi arbitrar reprezentate in model. Miscarea fost controlata de forte aplicate mandibulei. Aceste forte produc translational si rotational acceleratii conform legilor lui Neton. Pe de o parte, aceste au fost generate de unitatile musculare in modelul prezent, fotele musculare sunt considerate a fi independente, iar pe de alta parte, de craniu prin trecearea fortelor la nivelul punctelor de contact ale articulatiilor si la nivelul punctelor de miscare. De asemenea fortele de inertie sunt implicate, in raport cu centru de gravitatie a mandibulei.i5sPozitia centrului de gravitatie a mandibulei la inceputul miscarii este folosita ca fiind originea sistemului coordinativ cartezian drept, ce a fixat de craniu axul Z pozitiv directionat perpendicular pe planul ocluzal al mandibulei axul X pozitiv directionat anterior axul Y pozitiv directionat spre stanga. Un sistem similar de coordonate a fost atasat mandibulei. La inceputul miscarii, ambele sisteme au pozitii si orientari identice.Mandibula poate veni in contact cu craniul la nivelul articulatiei temporo-mandibulare si a punctelor de ocluzie. In modelul prezent aceste contacte sunt elastice si stabile. i4sArticulatia temporo-mandibulara implica fosa mandibulara si emineta articulara a craniului deasupra, si condilul mandibular dedesupt. Intr-o vedere laterala structurile adiacente ale suprafetelor articulare ale craniului sunt fie concave fie convexe. O vedere caudala arata faptul ca directia lor este angulara de la 10 la 20 fata de planul median. Condilul mandibular este elipsoidal, cu axul lung perpendicular pe directia primara a suprafetei articulara a craniului. Condilul mandibular a fost modelat ca o sfera si suprafetele articulare ale craniului ca un plan curb zf x,y , folosind o functie polinominala de gradul trei EMBED Equation.3 Fiecare punct de contact a fost modelat ca o structura individuala localizata la nive...
Download