...cate. Cu hematoxilina ferica se observa o alternanta de discuri clare necolorate cu discuri intunecate negre.Folosindu-se MO cu lumina polarizata s-a observat ca discul clar este izotrop fapt pentru care a fost numit si discul I.Iar la microscopul cu contrast de faza, discul clar este mai luminos. Discul clar are o lungime de aproximativ 0,8 am. La mijlocul lui se gaseste un disc subtire numit discul Z banda Z, intre discul Z si jonctiunea discul clardiscul intunecat IA s-a mai descris un disc intunecat banda N. Acest disc clar contine miofilamente subtiri.Discul care se coloreaza mai intens cu eozina a fost numit disc intunecat, in lumina polarizata este anizotrop A si la mijlocul lui se gaseste o banda mai clara numita zona H. La mijlocul benzii H se afla, o banda mai intunecata numita banda M. Discul intunecat contine miofilamente groase si subtiri in zonele periferice, iar in zona H, contine numai miofilamente groase.Discul Z banda Z, prin anii 60 era considerat ca o banda ingusta formata dintr-un material dens, de aspect amorf. Multa vreme nu a putut fi descifrata structura ei morfologica si moleculara. Nu se continua intre ele, nu sunt toate discurile 7 chiar la acelasi nivel, in toate sarcoamele. Adeseori, intre ele exista decalaje de dimensiuni variabile. Actualmente se considera ca discurile Z, ar fi rezultatul unor impletituri finale, ordonate, complicate, realizate de capetele filamentelor de actina si filamentele proprii discului Z.Sunt descrise un numar foarte mare de proteine in structura miofibrilelor, peste 20. Aceste proteine au fost clasificate in1. contractile a. fundamentale propriu-zise b. reglatoare.2. structuri miofibrilare.Cu ajutorul ME s-a observat ca in CMS miofibrilele sunt formate din miofilamente. Miofilamentele sunt dispuse paralele intre ele, si paralele cu axul longitudinal al miofibrilei. Initial au fost descrise doua tipuri de miofilamente, care se deosebesc prin grosime, topografie, lungime, si structura moleculara. Acestea sunta. subtiri cu diametrul de 5-6 am si lungi de am.b. groase cu diametrul de 10-11am, si lungi de 1,5 amMiofilamentele groase A din CMS sunt formate dintr-o molecula proteica numita miozina. Miozina este proteina cea mai importanta din punct de vedere functional si este in cea mai mare cantitate. S-a apreciat ca intr-un cm3 de muschi scheletal se gasesc aproximativ 1017 molecule, de miozina. La mamifere reprezinta aproximativ 85 din masa filamentelor groase.Macromolecula de miozina este filamentoasa, bastoniforma. Are o lungime de 130-160 am, si o grosime de 2 am. La un capat prezinta doua formatiuni rotunde sau elipsoidale care au diametrul de 4-5 am si lungimea de 7-20 am.Aceasta zona a mai fost numita si capul moleculei. Deci, molecula de miozina este o molecula asimetrica si pentru ca extremitatea cefalica prezinta doua subunitati este numita molecula bicefala sau bipartita. Aceasta asimetrie un segment liniar, bastoniform si o extremitate globulara ar explica fenomenul de birefringenta anizotropie pe care-l realizeaza discurile intunecate la microscopul cu lumina polarizata. Prin metode de proteoliza limitata s-a constatat ca macromolecula de miozina este formata din mai multe subunitati neechivalente. Molecula de miozina este formata din 6 lanturi polipeptidice. MaTVrt8ILaNxz8axxhkhB5CJHaJhBhB5CJaJhk5CJaJhi5CJ
aJhBq5CJaJhBqhBq5CJaJhU5CJaJhgs5CJaJhRhR5CJaJhgshRC
JaJhgshgsCJaJhICJaJh!UhaTCJaJDTV,bPb, aatdhataagdi
aa8dha8aagdaTaa8dha8aagdgsadhagdaTEIE...
Download