...ii restaurarilor si alegerea unor optiuni terapeutice in cazul unor defecte marginale sa reprezinte etape importante in terapia minim invaziva.Caria secundara marginala este procesul carios ce apare pe coroana unui dinte obturat, la limita de contact dintre materialul obturat si marginea cavitatii si care are tendinta de a evolua in profunzime provocand subminarea si fracturarea peretilor cavitatii, iar in ultima instanta afectarea pulpei dentare.Recidiva de carie sau caria recurenta este procesul patologic carios care se dezvolta sub obturatii coronare aparent corect efectuate, care are tendinta de a evolua spre camera pulpara provocand in final afectarea pulpei dentare sau spre suprafata dintelui producand fracturarea acestuia.Majoritatea factorilor patogeni ai cariei secundare marginale si recidivei de carie sunt de natura iatrogena si intervin in diverse etape ale tratamentului cariei simple sau a cavitatilor rezultate dupa tratamentul cariei complicate.Pentru a usura diagnosticul acestor leziuni trebuie sa cunoastem factorii etiologici care iau parte in producerea lor.Factorii etiologici ai cariei secundare marginale la dintii vitali1. Greseli in prepararea cavitatilorPentru cavitati de clasa INeindepartarea smaltului cretos sau pigmentat de la marginile cavitatiiExtindere preventiva neeficienta sau necorespunzatoarePentru cavitati de clasa a II-aMentinerea unor cuspizi subminati si necaptusiti cu ciment policarbosilatNereducerea din inaltime a peretilor laterali de smalt subtiri sub 2 mm grosimeNeefectuarea bizotarii in unghi de 20 a prismelor de smalt de sa nivelul pragului gingivalRealizarea unui istm prea ingust, prea superficial sau omiterea bizotarii muchiei pulpo-osialeLa cavitatile de clasa a III-a, a IV-a, a V-aMentinerea prismelor de smalt discromice, omiterea finisarii conturului marginal2. Greseli in obturarea cavitatilorPrepararea incorecta a materialului de obturatieInglobarea unei cantitati insuficiente de pulbere de Ag sau a unei cantitati prea mariO malaxare a Hg cu pulberea de Ag insuficienta ca timp sau prea indelungataUtilizarea de materiale expirate3. Tehnica incorecta de inserare in cavitate a materialului obturatIntroducerea unei cantitati insuficiente de material in cavitatiCondensarea insuficienta a materialului in cavitatePana absenta sau aplicata necorespunzator ca pozitie si dimensiuneNeacoperirea materialului obturat pentru 24 ore cu un loc izolator4. Modelarea si finisarea reconstructiilorUn modelaj incorect conceput sau efectuat cu un instrument neadecvatFinisarea amalgamului mai recenta de 24 de ore sau la turatii mari si timp prelungitNeefectuarea finisarii si lustruirii materialului obturat va crea retentii la suprafata obturatiei si la marginile eiFactorii etiologici ai recidivei de carieNeindepartarea in intregime a dentinei afectate de pe peretii laterali ai cavitatilor sau de la nivelul jonctiunii smalt-dentina si de sub boltile cuspidieneNeindepartarea dentinei infectate de pe peretii bazaliToaleta finala a cavitatii incolpletaUscarea incorecta a cavitatii inainte de aplicarea materialului obturantDin punct de vedere subiectiv, leziunea secundara initiala este nedureroasa si se descopera cu ocazia examenului. In unele cazuri pacientii pot acuza dureri la excitanti fizici rece si la excitantii chimici dulce.In alte situatii pacientul se adreseaza medicului din cauza modificarilor de culoare a obturatiei.La nivelul grupului lateral pacientul acuza dureri la masticatie sindromul de dinte fisurat in care smaltul de la nivelul prHINPrahjiLjlŕskshhNCJaJhCJaJhCJaJhNhNCJaJhNCJaJh
NhNCJaJhNCJaJh6ICJOJaQJaaJhNh6ICJaJhNh6I5CJaJh6ICJa
JhGICJaJhaNCJaJhaNhaNCJaJhICJaJhh5CJaJprBXFHIPŕN...
Download