Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

DISCIPLINA CARIOLOGIE RESTAURAREA PREVENTIVA CU RASINI

...ndeplinirea obiectivelor acestui tip de tratament in caria dentararealizarea unor preparatii minime ,cu sacrificiu dentar redus RESTAURARE RInlocuirea extensiei preventive mecanice cu cea chimica,neinvaziva PREVENTIVA PImunizarea suprafetelor ocluzale cu ajutorul rasinilor sigilante RASINI RAbordarea leziunilor carioase in maniera preventiva sigilari sau conservativ curativa RPR I,II,III va fi aplicata dupa stabilirea certitudinii diagnosticului de carie.Coroborarea datelor de diagnostic clinic examinare, inspectie, palpare, paraclinic radiologic bite-ing, raper, transluminare, masurarea rezistentei electrice,cariodetectia cu laser si speciale,va trebui sa reduca sau cel putin sa minimalizeze erorile de diagnostic.Stomatologii ,cercetatorii din domeniul biomaterialelor si toxicologii au considerat ca materialele de restaurare in leziunile incipiente trebuie sa prezinte urmatoarele calitatiadezivitate pentru o preparatie minima,conservativarezistenta la abrazie asemanatoare smaltuluiblocarea demineralizarii si favorizarea remineralizarii eliberarea de fluorstabilitatea in timp fara contractii de priza si absorbtie de apa si sub stresul ocluzal rezistenta la presiunebiocompatibilitateradioopacitate mai mare ca smaltulusurinta in manipulare,inserarefinisare precisa,fara alterarea structurii dentare restanteculoare asemanatoare dinteluiMaterialele existente,privite individual nu au putut raspunde exigentelor impuse de clinica leziunilor incipiente de aceea modificarea continua a rasinilor compozite,incearca sa depaseasca esecurile legate de compozitia acestora.Astfel se explica necesitatea corelarii stricte intre diagnosticul clinic,compozitia materialului si modul de utilizare,dupa indicatiile producatorului,cu toate componentele sistemului acizi,adezivi,primeri,lampa de fotopolimerizare,pene,instrumentar de finisare.Datorita duritatii crescute,radioopacitatii,compozitele hibride umplutura anorganica ultrafina cu diametrul de 0,7mm sunt preferate pentru restaurarile posterioare RPR I,II in locul celor conventionale.Particulele ultrafine maresc gradul de finisare si prelucrare,de maniera similara compozitelor microfilled.Cercetarile actuale se axeaza asupra compozitelor cu nanoparticole nanocompozite si particule noi de umplutura,pentru micsorarea contractiei de polimerizare.O descoperire revolutionara ar fi introducerea monomerilor expandabili,fara contractie de priza.Compozitele cu fluor reduc semnificativ demineralizarea smaltului fata de cele nefluorurate.Glassionomerii sunt o categorie relativ noua de materiale,cu aplicabilitate si in stomatologia preventiva.Proprietatile cimenturilor G.I difera in functie de utilizare cimentare,restaurare,baza si depind de raportul pulbere-lichid si timpul scurs de la prepararea materialului.Daca G.I conventionali prezentau inchidere marginala buna,dar rezistenta mecanica scazuta cu utilitate limitata in zonele ferite de stes ocluzal,modificarea compozitiei a determinat implicit si modificarea mecanismelor de priza si a calitatilor.Proprietatile mecanice ale materialelor hibride PAMR sau RMGI sunt imbunatatite considerabil fata de G.I conventionali,in dauna eliberarii de fluor , care este mult mai redusa.Pentru a nu limita utilizarea G.I in RPR II,III se aplica peste G.I un sigilant,necesitatea aplicarii sigilantului fiind justificata de porozitatea crescuta a materialului asemanatoare cu a compozitelor conventionale si microfisurile care apar datorita tensiunilor interne in momentul prizei.Raportul pulbere lichid conditioneaza aspectul suprafetei.Cementurile G.I armate G.I CERMETKetac-silver,Chelon-Silver prin proprietatile mecanice,superioare fata de celelate G.I.,rezista la abraziune,duritate,pot fi utilizate in cazurile in care G.I. conventionale nu au reusit sa se impuna sau au dat rezultate mai slabe RPR III- leziuni multiple,separate prin punti de smalt sanatos.Dupa intarire si prelucarae suprafetele cermet au aspect metalic,fara a atinge luciul acestora,insa mai apropiat de aspectul smaltului fata de amalgam.RMGI galssionomeri rasini modificate sunt cementuri G.I. carora li s-a adaugat o rasina care permite usurarea aplicariiutilizand lumina sau un catalizator chimic,se initiaza reactia acid-baza a glassionomerului.Astfel,aceste materiale se vor aplica cu usurinta si fara a modifica proprietatile esentiale ale glassionomerului.PAMRrasini compozite poliacid modificate au un continut mai mare de rasina si reactia acid-baza a glassionomerului nu mai are loc.Desi aceste materiale sunt usor de utilizat sunt predozate in capsule,exista nelamuriri in ceea ce prezinta beneficiile in timp,comparativ cu rasinile compozite conventionale.Ormocerii resprezinta o clasa noua de materiale,care vor trebui sa anuleze dezavantajele celor existente,apropiindu-se de dezideratele materialului ideal.In. laborator ormocerii se pot compara cu silicatii si polimerii organici.Experimentele arata ca prezinta o uzura mai mica ca la compozite si lipsa toxicitatii.Sub forma de pasta,usor de manipulat,polimerizarea va fi indusa termic auto sau fotochimic.Rezistenta la uzura,lipsa toxicitatii si proprietatile reologice de curgere vor justifica indicatiile acestor materiale in sigilari largite fisuri in palnie si RPR II si II.Proprietatile fizice si mecanice impun stabilirea unor noi principii de tratamentforma de acces trebuie sa fie mult mai conservativa,se abordeaza fiecare leziune in parte si se pastreaza puntile de smalt integre.managementul leziunii se indeparteaza numai dentina ramolitaforma de adeziune caracteristici care asigura adeziunea,etanseitatea,rezistenta la dislocarecuratirea cavitatii mecanica si chimica mecanic, cu instrumentar rotativ si chimic,prin sisteme primer si conditioner specifice.acestea indeparteaza debriurile rezultate in urna preparatiei,impreuna cu smear-layerul si biofilmele incluzand microorganismele reziduale.Atitudinea corecta in ceea ce priveste restaurarile preventive este data de corelatia dintre situatia clinica si dotarea materiala de care dispunem.Compromisule sau extinderea nejustificata in utilizarea acestor tehnici vor afecta principiul preventiv in sine.BibliografieLacatusu St. Caria dentara ,problemele remineralizarii,Ed.Junimea,1998I.Danila,C.Ungurean
u,C.Hanganu,A.Melian-Restaurarea preventiva cu rasini-experienta noastra in restaurarea leziunilor carioase incipiente,Rev.Stomatologica,NR.1-2,1996R.J.Andlo,
P.Rock-A manual of paedodontics,Ed.3,1993A.Iliescu,A.Popescu ,O.Tetelbaum-Compomerii-o noua clasa de materiale de obturatie coronara de durata,Rev. de Med.Militara,1995PAGE PAGE 2xzIIIai9 K!!2Zhi3hi35CJ aJ hi3hi35CJmHsHhi3CJmHsHhSiCJhi3CJhi3hi3mHsHhi3hi3mH
sHhi3hi3CJmHsHhi3CJmHsHhi3hi3CJmHsH7tstuvxyzI...
Download