...le sunt orientate intamplator si contin dare de microorganisme calcificate.Suprafata tartrului este rugoasa si acoperita de un strat de placa bacteriana nemineralizata, ce difera in zona supra si subgingivala.In zona supragingivala, domina bacterii filamentoase cu orientare in unghi drept fata de suprafata tartrului,in timp ce in zona subgingivala sunt prezenti coci, bacili si filamente fara orientare caracteristica.Teoriile mai vechi considerau tartrul ca agent etiologic in parodontopatii.Actualmente, se considera ca tartrul dentar nu constituie o cauza directa,determinanta in etiologia bolii parodontale, dar poate fi un factor favorizant.Aceasta rezulta din urmatoareletartrul determina un contact intim si foarte strans al placii bacteriene cu tesutul gingival, ceea ce face dificila abordarea si eliminarea placii prin manevre terapeutice uzualecare sunt ingreunate de prezenta tartruluitartrul se mareste in volum progresivca un cristal mineral introdus in solutia hiperconcentrata a sarii respective si produce leziuni gingivale, ulceratii,solutii de continuitate pentru penetrarea bacteriana in tesuturi.In raport cu dispozitia sa fata de marginea gingivala libera si conturul papilei gingivale interdentare, tartrul dentar poate fi supragingival sau tartru salivar si subgingival sau tartru seric, in functie si de originea principala a componentelor sale predominat din saliva si, respectiv, din extravazatul sanguin gingival.Tartrul supragingival este un depozit organo-mineral de culoare alb-galben,consistenta redusa la inceput imediat dupa depunere este friabil, moale, grunjos si se dizloca cu usurinta.Localizari preferentiale suprafata linguala a incisivilor inferiori, unde se depune in strat continuu o cantitate mai mare de tartru se observa pe fata linguala a incisivilor centrali, in dreptul orificiilor canalului HARTONsuprafata vestibulara a molarilor superiori, in dreptul orificiului canalului STENONsuprafata ocluzala a dintilor laterali lipsiti de antagonisti, cu o auto curatire si curatire artificiala deficitare.In timp, consistenta si aderenta tartrului supragingival cresc, iar culoarea vireaza spre maroniu-negru, prin impregnarea cu pigmenti din alimente sau de hidrocarburi si nicotina la fumatori.Tartrul subgingival este de culoare maroniu inchis spre negru, consistenta crescuta, dens, de cele mai multe ori foarte aderent, greu de dislocat, dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera, sub forma unor depozite lamelare cu o suprafata dura, neregulata. Uneori, se prezinta sub forma unor depozite mici, punctiforme, de consistenta dura, confluente linear sau in suprafata. Prezenta tartrului subgingival este depistata cu sonde exploratorii sau prin inspectie, daca marginea gingivala libera sau varful papilei gingivale sunt inflamate, tumefiate si pot fi decolate partial de pe dinte. In timp, prin retractie gingivala, tartrul subgingival devine vizibil si se alatura tartrului supragingival, ca o componenta secundara a acestuia. In pungile parodontale adanci, tartrul subgingival se insinueaza in profunzime si poate fi decelat, uneori, numai intraoperator.Compozitia tartrului CONSTITUENbI PROCENTAJ ELEMENTE Substante anorganice 75Fosfat de calciuCarbonat de calciuFosfat de magneziuZn,Sn,Br,Cu,Mn,Si,etcSubstante organice 15Sintetizate de bacteriiDe origine salivaraDe origine sanguinaApa8 Tartrul subgingival are o compozitie similara cu a tartrului supragingival, dar cu unele particularitatiun raport Calciu-Fosfor mai crescutun continut crescut de Sodiu, in special, in portiunile profunde ale pungilor parodontalecontinutul in hidroxiapatita este acelasi ca si in cazul tartrului supragingival.Formarea tartrului dentar Tartrul dentar se formeaza pe structurile placii bacteriene preexistente, care sufera un proces de mineralizare. Aceasta incepe, in mod obisnuit, din prima zi de depunere a placii bacteri...
Download