...nerea pulpei la factorii de mediu din cavitatea orala au indus raspuns inflamator minim al pulpei dentare. Cand, insa, au fost introduse bacteriile in acest mediu, majoritatea animalelor au prezentat fenomene de pulpita si necroza pulpara.Rolul principal in producerea pulpitelor il au bacteriile anaerobe, dar bacterii facultative au fost, de asemenea, izolate din infectii ale canalelor radiculare tabelul 1.Anaerobii au fost izolati din infectii mixte in 97 din cazuri, iar in 40 din cazuri au fost izolati in exclusivitate.Microorganismele pot invada pulpa dentara pe 3 cai principale 1 acces direct, 2 calea pulpo-parodontala si 3 calea sanguina.1. Accesul direct al microbilor in camera pulpara deschisa, cel mai frecvent ca urmare a unei leziuni carioase profunde. Alte conditii care expun pulpa direct actiunii microorganismelor orale sunt eroziuni, fisuri ale structurilor dentare si fracturi ale dintelui, consecutive unui traumatism imaortant. Supravietuirea pulpei in aceste cazuri este o eventualitate rara, date fiind invadarea microbiana masiva si necroza pulpara rapid instalata.Tabelul 1. Microorganisme asociate infectiilor endodonticeBacterii anaerobeBacterii facultativePeptostreptococcus spp.Streptococi alfa-hemoliticiPeptococcus nigerNeisserii nepretentioaseVeillonella sap.Eikenella corrodensEubacterium spp.Haemophilus aphrophilusPropionibacterium propionicumHaemophilus paraphrophilusLactobacillus spp.Capnocytophaga spp.Actinomyces naeslundiiActinomyces odontolyticusBifidobacterium dentiumPrevotella melaninogenicaPrevotella intermediaPrevotella oralisPorphyromonas endodontalisPorphyromonas gingivalisO alta posibilitate de acces direct al microorganismelor la pulpa dentara este reprezentata de colonizarea canaliculelor dentinare deschise, consecutiva tratarii cariilor profunde. Fiind mai putine, microorganismele nu ameninta neaparat pulpa, mai ales cand grosimea dentinei restante este de minimum 0,5 mm.2.Calea pulpo-parodontala de acces al microbilor spre pulpa dentara are doua variante via canale laterale si via foramenul apical.Canalele laterale pot aparea aproape oriunde pe suprafata radacinilor dentare sau in ariile de bifurcare. Colonizarea microbiana a acestor structuri poate fi consecinta unei boli parodontale, tratamentului parodontal sau traumatismelor parodontiului.Microorganisme din pungi aarodontale profunde, din procese inflamatorii de vecinatate sau de pe mucoasa gingivala consecutiv unui traumatism cu dealasarea dintelui interesat pot migra prin forameaul apical spre tesutul pulpar, fenomen destul de rar semnalat.3.Pe cale sanguina, microorganisme variate ajung la nivelul pulpei ca urmare a bacteriemiilor.Descarcari tranzitorii ale bacteriilor din diverse tesuturi si organe sunt frecvente dupa interventii chirurgicale, dar si dupa periajul dentar brutal, chiuretarea pungilor aarodontale, extractii dentare si chiar dupa un pranz bogat in alimente solide, dure. Obisnuit, factorii microbicizi ai sangelui anihileaza microbii ajunsi accidental in torentul circulator, astfel ca fenomenul nu are manifestari clinice si nici consecinte asupra altor organe sau tesuturi ale organismului. Daca, insa, un tesut anterior lezat sunt posibile localizarea microorganismelor la acest nivel, multiplicarea lor si aparitia infectiei. Este si cazul tesutului pulpar, care deja lezat atrage bacteriile din sange, fenomen numit anachoreza.Indiferent de calea de patrundere a bacteriilor in tesutul pulpar, prezenta lor induce raspunsul inflamator din partea gazdei. Aparitia infiltratului inflamator, la inceput cu polinucleare neutrofile si apoi cu limfocite T si B, prezenta complementului si anticorpilor pot avea efect protector asupra leziunii. Cel mai des, insa, contribuie alaturi de bacterii si produsii acestora la degenerarea si distrugerea pulpei dentare. Deoarece pulpa este inclusa intr-o cavitate dura, cu pereti neextensibili, inflamatia este rapid urmata de...
Download