Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

Consideratii privind tehnicile de investigare cu substante de contrast organo-iodate

... continutul sau solid si gazos 2. Golirea prealabila a veziculei biliare, in vederea mai usoarei si completei ei opacifieri 3. Prevenirea reactiilor adverse. Pentru realizarea primului obiectiv, se recomanda prescrierea unei diete adecvate, urmata timp de 1-2 zile inaintea examenului, ca si golirea prealabila a intestinului prin clisma in vederea celui de-al doilea obiectiv este prescrisa ingerarea unui pranz gras inaintea administrarii perorale a produsului de contrast respectiv a unei cine grase in ajunul examenului efectuat prin injectarea intravenoasa. I. Tehnici radiologice 1. Colecistografia perorala. Substanta de contrast folosita este Razebil-ul administrarea tabletelor se face in functie de greutatea corporala - 0.05g iodkg corp, 8-10 tablete la un pacient de 70 kilograme. Doza se administreaza fractionat, astfel ca toata doza sa fie inghitita in jumatate de ora cu putina apa sau sifon, cu 14 ore inainte de examen. Radiografiile se fac dupa acest interval, in incidente diferite, urmarind aparitia colecistului pe film. Dupa vizualizarea veziculei biliare, se administreaza bolnavului pranzul Boyden 3 galbenusuri crude de ou. Se efectueaza apoi o noua radiografie a regiunii hepatobiliare, la aproximativ 45 minute de la ingerarea pranzului Boyden, care ne da relatii asupra functiei vezicii biliare, adica a contractiei si evacuarii ei. Pozitiile cele mai frecvente in care se executa colecistografia sunt in decubit dorsal ventral, oblice pentru a degaja caile biliare de opacitatea coloanei vertebrale sau in picioare, cu si fara compresiune, eventual si in pozitie Trendelenburg. Colecistografia perorala pozitiva evidentiaza vezica biliara si, uneori dupa pranzul Boyden se vede si calea biliara principala. Metoda ne furnizeaza date asupra tonicitatii hipo- sau hipertonie veziculara si a functiei de contractie si evacuare a veziculei biliare. Colecistografia perorala isi gaseste indicatii in explorarea tuturor cazurilor in care, in urma examenului clinic, este suspecta o litiaza veziculara, o colecistita cronica, o diskinezie sau eventual o tumoare a colecistului de asemenea, in studiul morfologiei veziculei biliare forma,pozitie, topografie, contururi, Colecistografia cu substante de contrast pe cale orala este o metoda simpla, fara accidente, contraindicatiile acestei metode fiind numai intoleranta la iod a pacientului. Desigur, acest examen nu se efectueaza la bolnavi care prezinta gastroenterite acute, precum si in insuficiente hepatice, renale, cardiace, diabet. Pe calea acestei tehnici canalul coledoc nu poate fi vizualizat decat foarte rar, ramanand in afara posibilitatii de investigare. 2. Colangiocolecistografia intravenoasa. Aceasta metoda este superioara metodei pe cale orala, ea putand pune rapid in evidenta atat colecistul, cat si caile bilare. Substanta de contrast utilizata este Biligrafin- ul sau Pobilan-ul injectate intravenos si a caror eliminare se face 70 prin tubul digestiv si caile biliare, restul prin rinichi, piele si respiratie. Pregatirea bolnavului pentru colangiocolecistografie se face la fel ca pentru colecistografia perorala. Examenul incepe dimineata , pe nemancate. Injectarea substantei de contrast Pobilan se executa intravenos, in decubit dorsal, dupa ce fiola a fost incalzita la temperatura corpului testarea tolerantei la iod se face ca la orice substanta de contrast administrata intravenos in functie de greutatea bolnavului se injecteaza 20-40 ml intravenos, intr-un timp de circa 5 minute. La 15 minute de la injectare se efectueaza prima radiografie, care vizualizeaza canalele intrahepatice, iar la 30 minute, pe o noua radiografie, observam canalul coledoc si hepatic. La 60 de minute de la injectare vezicula biliara este opacifiata partial, iar la 120 de minute este complet opacifiata. Dupa efectuarea radiografiilor in diferite pozitii la aceste intervale de timp se administreaza pranzul colecistochinetic, dupa care la 30-50 minute se efectueaza alte radiografii. La bolnavii colecistectomizati, radiografiile se efectueaza la 15-30 minute de la injectarea substantei de contrast si la injectarea morfinei. Morfina provoaca un spasm marcat al sfincterului Oddi si opacifierea retrograda a cailor biliare. Se injecteaza subcutan 0,01g clorhidrat de morfina. Colangiocolecistografia intravenoasa este indicata in - evidentierea caii biliare principale, deci a coledocului, ca si a cailor secundare, apoi a colecistului cu trasaturile lor morfologice si functionale - evidentierea calculilor radiotransparenti din colecist si calea biliara principala - vizualizarea veziculelor biliare neopacifiate la examenul colecisto- grafic peroral - vizulizarea coledocului la colecistectomizati - vizualizarea colecistului si a cailor biliare extrahepatice la bolnavii gastrectomizati, ca si la cei cu alte afectiuni la care administrarea pe cale orala a substantei de contrast este contraindicata. Contraindicatiile sunt cele proprii administrarii substantelor de contrast organo - iodate in general, la care se adauga cateva de ordin particular. Ele constau din - sensibilitate exagerata la iod - insuficienta hepatica - insuficienta renala severa sau grava - insuficienta cardiorespiratorie severa sau grava - unele cazuri de tuberculoza pulmonara si extrapulmonara in stadii evolutive - diabet decompensat in stare grava - tetanie latenta sau manifesta. 3. Colangiocolecistografia mixta este tehnica de explorare a colecistului si cailor biliare extrahepatice, care consta in combinarea colecistografiei perorale cu colangiocolecistografia intravenoasa. Pregatirea bolnavului este identica cu cea descrisa la colecistografia perorala. Examenul incepe prin efectuarea colecistografiei perorale in cazul in care opacifierea obtinuta nu este satisfacatoare se trece la cea de-a doua etapa, constand in practicarea colangiocolecistografiei intravenoase. Valoarea acestui procedeu rezulta din scurtarea timpului de investigare prin efectuarea in continuare imediata a celor doua explorari clasice, ca si din evitarea dezagrementelor produse pacientului de o noua pregatire. Principala indicatie o constituie cazurile in care opacifierea obtinuta pe calea colecistografiei perorale este absenta sau foarte slaba. In rest, indicatiile si contraindi...
Download