...uterine raportata la numarul nasterilor 184 Crark si Jones, 1975, SUA, 180 Bronstein, 1977, Franta, 124 133 Mat. Steaua si Polizu, 1970, 128 Jamaica, 1977.Teoretic nidatia ectopica poate sa aiba loc de la menarha pana la menopauza, cu frecventa maxima in domeniul al treilea de viata 40, Durfee 61,25b intre 26-35, Maria Mihailescu si colab., aparand cu precadere la femeile infertile, cu conditii economico-sociale precare, cu sarcina extrauterina in antecedente, procese inflamatorii anexiale, plastiitubare sau purtatoare de sterilet.Statistic se constata o frecventa mai mare a sarcinii ectopice la rasa neagra.VARIAbII ANATOMICEClasic se descriu localizarile extrauterine abdominala, ovariana, tubara, intramurala si cervicala.Localizarea tubara poate fi pavilionara, ampulara cea mai frecventa si interstitiala.Durfee 1977 imparte localizarile ectopice in mai multe categoriiTubara -istmica, ampulara, pavilionara, interstitiala si bilaterala.Uterina cornuala in cornul uterului malformat, angulara nidatia oului la jonctiunea dintre cavitatea uterina si traectul interstitial al trompei,in diverticului uterin,in saculatie uterina,in cornul rudimentar,intramurala.Cervicala.Intraligamentara.
Ovarianaintrafoliculara, extrafoluculara.Abdominala primara,secundara,abdomino-ovariana,tubo-ovariana.
Sarcina extrauterina dupa histerectomie subtotala sau totala foarte rara tubara, in spatiul vezico-vaginal si pe colul restant.Sarcina concomitenta intra si extra uterina.FIZIOLOGIEIn conditii normale ovului omolateral este fecundat in treimea externa a trompei, sarcina fiind initial extrauterina. Ca urmare a activitatii kinetice a trompei, oul format migreaza spre cavitatea uterina unde ajunge in 5-6 zile. Dupa o perioada de 2-3 zile de pauza, timp in care trece de la stadiul de 8 blastomere la cel de blastocist, are loc nidatia ca urmare a actiunii fagocitare si proteolitice a trofoblastului Bronstein.Pentru ca migratia oului sa se desfasoare normal, trebuie indeplinite cateva conditii fiziologice P. Sarbu oul sa fie de dimensiuni normale, lumenul trompei sa fie liber,mucoasa lumbara sa fie sanatoasa si echipata cu cili vibratili,kinetica tubara sa fie normala,echilibrul endocrin si neuropsihic de care depinde kinetica tubara sa fie in limite fiziologice.ETIOPATOLOGIEModificarea fiziologiei tubare mecanica, dinamica, biochimica a fecundatiei sau procesului de dezvoltare a oului poate crea premisele unei nidatii ectopice. Fecundatia in afara trompei, precum si orice factor care impiedica procesul de migrare obliga oul sa nideze acolo unde se gaseste.Anomalii ovulare ou mare ipoteza inca neconfirmata Bronstein ar explica totusi sarcina tubara unilaterala multipla.Intarzierea nidarii oului datorita unei cauze locale 60 80 constituie patogenia cea mai frecventa a sarcinii ectopice.salpingita cronica datorita distrugerii partiale sau totale a cililor vibratili ai epiteliului tubar fluxul seros peritoneal si peristaltismul tubar devin insuficiente pentru migrarea oului. Aproximativ 50 din sarcinile ectopice au aceasta etiologie. Mai trebuie amintite chiuretaje repetate multiplica de 10 ori riscul sarcinii ectopice, steriletul creste frecventa sarcinii ectopice, procesele aderentiale peritubare.endometioza tubara sau endosalpingioza 10-20tuberculoza tubara in cazurile stabilizate, tratate, frecventa sarcinii ectopice este de 80 copmparativ cu sarcina normalamalformatiile tubare stenoze, diverticuli tubari, hipoplazie sau orificii accesorii.plastiile tubare trautismul operator asociat leziunilor initialespasmul tubar Asherman, 1960tumorile uterine miomul prin compresiunea exercitata pe traiectul interstitial.Influenta factorilor hormonali. Este cunoscuta actiunea progesterolului de accelerare a migrarii oului si cea de franare a estrogenilor.Iffy descrie ca mecanism etio-patogenic al nidarii etopice tubare asocierea a...
Download