... secretia glandelor gastrice si sfaramate prin contractia peretelui muscular. Din aceste transformari rezulta chimul gastric. Stomacul are o forma de cimpoi si prezinta anatomic si histofiziologic trei regiuni regiunea cardiei, in continuare cu esofagul, rudimentara la om, regiunea pilorica la trecerea in intestin si regiunea fundica sau a corpului stomacului stomacul are doua margini una concava, cu traiect scurt, mica curbura, si alta lunga, convexa, marea curbura. Suprafata interna a stomacului este brazdata de numeroase cute orientate de la cardia la pilor, anastomozate intre ele, de grosimi variabile care constituie marele relief al stomacului. Examenul cu lupa permite observarea unui mare numar de santuri circulare care delimiteaza ariile mamelonare sau gastrice, ce constituie relieful mic al stomacului. Pe suprafata ridicaturilor mamelonare se deschid numeroase orificii care reprezinta deschiderea criptelor gastrice.Mucoasa mucoasa stomacului contribuie alaturi de submucoasa la formarea reliefului gastric. De grosime variabila, fiind mai groasa in regiunea fundica 5 mm mucoasa este constituita dintr-un epiteliu si un corion glandular.Epiteliul, monostratificat inalt, in regiunea cardiei continua brusc epiteliul esofagian, fiind inlocuit in regiunea pilorica cu cel intestinal. Din loc in loc epiteliul se infunda in corion, fomand criptele gastrice, mai mici la nivelul corpului stomacului mai adanci la cardia si foarte adanci la pilor in fundul criptelor se deschid glandele gastrice care sunt de 3 feluri glandele principale sau fundice, cardiale si pilorice la trecerea de la pilor la duoden se gasesc si glande tubuloacinoase Brnner. Cele mai numerose si mai bine dezvoltate sunt glandele principale cuprinse in corionul mucoasei corpului stomacului care sunt glande tubulare simple sau ramificate, lungi ajungand pana la musculara mucoasei si se deschid cate 3 4 in fundul unei cripte gastrice. Peretele glandei, este constituit din 4 feluri de celule Celulele principale adelomorfe, zimogene sau bazofile sunt situate pe membrana bazala, marginind lumenul glandei, mai numerose in portiunea terminala. Produsul de secretie se acumuleaza la polul apical sub forma de granule de pepsinogen care se elibereaza din celula prin dializa si se transforma in pepsina la nivelul criptelorCelulele parietale marginale, acidofile sau delomorfe, sunt situate din loc in loc printre cele parietale fiind mai numeroase in corpul glandei produsul lor de secretie precursorii HCl se acumuleaza in celula sub forma unor plaje, transformarea lor in HCl avand loc la nivelul criptelorCelule auxiliare mucopeptice situate in gatul glandei sunt mici, secreta fermenti cu actiune asupra dipeptidelor si mucus si elaboreaza factorul intrinsec CastleCelulele cromoargentafine situate mai ales in fundul glandei contin granulatii ce se evidentiaza cu saruri de crom sau argint si prezinta reactia pozitiva pentru fosfataza acida si polizaharide sunt celule simpatice, migrate dint crestele ganglionare, cu rol in elaborarea unei substante speciale ce se raspandeste in organism pe calea nervilor.Corionul dintre glande este subtire, bogat in celule conjunctive, vase si nervi el contine sub stratul de glande mici noduli limfatici.Musculara mucoasei subtire la cardia si corpul stomacului este dezvoltata la pilor unde contribuie la formarea sfincterului piloric.Submucoasa tesut conjunctiv lax leaga mucoasa de tunica musculara. Aceasta are capacitatea de a se contracta sau destinde adaptandu-se continutuluibfhnpx Rnahi,tIyha5CJaJh6CJaJhCJaJh5CJaJhx5CJaJh56CJaJh5C
JaJhZ5CJaJhh5CJaJhnhCJaJmHsHhnCJaJmHsHhnhnmHsHhnmHs
H,Ra000...
Download