...ei fluoroaluminosilicat de calciu , care reprezinta componenta de baza a pulberii cimentului glasionomer se observa in urmatorul tabelAceste pulberi erau amestecate si topite la temperaturi mai mari de 1300C timp de 2 ore cu un flux de fluoruri care serveau la reducerea temperaturii de topire.Sticla topita era apoi turnata intr-o tava de otel.Pentru a o fragmenta ,masa era pusa in apa si fragmentele rezultate erau zdrobite,cernute si transformate in pulbere. Particulele erau apoi trecute printr-o sita pentru a le separa dupa marime.Marimea particulelor varia dupa producator ,aceasta fiind de la 20 microni pentru anumiti lineri pana la 50 microni pentru materiale restaurative.Pentru cimentare particulele de sticla au intre 13 si 19 microni. Pulberea contine fluoruri in concentratie de 10 pana la 23 rezultate din fluoruri de calciu, fluoruri de sodium si de aluminiu.Fluxul de fluoruri contribuie de asemenea la concentratia finala de fluor.LICHIDUL contine o solutie 40-55, cu 21 copolimer acid acrilic- acid itaconic in apa sau copolimer acid maleic-acid acrilic.Folosirea copolimerilor imbunatateste pastrarea compusilor,in comparatie cu solutia apoasa de acid poliacrilic folosita initial,solutie ce avea tendinta sa devina vascoasa relativ repede.Acidul tartric - se gaseste de asemenea in lichid si este un component foarte important al GICs controland reactia de priza prin izomerii optici active.Aceasta va stimula extractia de ionilor din pulberea de sticla , va mentine neschimbat timpul de lucru si va scurta timpul de priza. Permite de asemenea utilizarea unei sticle cu continut scazut de fluor, care este mai translucida imbunatatind astfel proprietatile fizionomice ale cimentului. Cimentul anhidru anhidru este un termen impropriu, intrucat glass-ionomerii sunt cimenturi a caror componenta de baza este apa. Totusi acidul poliacrilic poate fi uscat prin vidare si incorporate in pulberea de sticla , lichidul fiind apa sau solutie apoasa diluata de acid tartric. Prin amestecarea celor doua componente rezulta un ciment cu o vascozitate relative scazuta , indicat mai ales pentru cimentare sau ca obturatie de baza lineri.Clasificarea GICs dupa modul de utilizareTipul I Glass-ionomeri de cimentareindicatii cimentarea coroanelor, puntilor, incrustatiilor, dispozitivelor ortodonticeviteza de priza- priza rapidaraport pulberelichid- 1,51grosimea filmului mai mica sau egala cu 20Tipul II - Glass-ionomeri de restaurareTip II.1.- Restaurari fizionomice indicatii - restaurari fizionomiceviteza de priza autopolimerizabil rezistenta scazuta la absorbtia si pierderea apeicu adaos de rasini- priza rapida, rezistenta imediata la absorbtia apei raport pulberelichid 31 sau mai mareradioopacitate- majoritatea materialelorTip II.2.- Restaurari armateindicatii unde sunt necesare proprietati fizice crescute iar fizionomia nu este importantaviteza de priza priza rapidaraport pulberelichid 31 sau mai mareradioopacitate intotdeaunaTipul III- Lineri sau obturatie de baza- Lineriindicatii in sectiune subtire, ca izolare termica sub restaurarile metaliceviteza de priza priza rapidaraport pulberelichid- 1,51- Obturatie de bazaindicatii in combinatie cu rasini composite, in tehnica laminariiviteza de priza priza rapidaraport pulberelichid 31 sau mai mareradioopacitate intotdeaunaForme hibride recent introdusecimenturi glass-ionomereGICs materiale care contin particule de sticla ce se descompun sub actiune acida si acid solubil in apa care face priza printr-o reactie de neutralizare care poate aparea si la intuneric Ketac-Fil, Fuji Ionomer Type IIrasini glass-ionomer modificateRMGICs materiale care au componentele de mai sus, dar modificate prin adaosul unei mici cantitati de rasina HEMAhidroxi-etil-metacrilat.Reactia de priza este partial o reactie acid-baza si partial o polimerizare fotochimica. La unele materiale polimerizarea rasinii poate necesita o initiere chimica. Exista diferente si intre RMGICs si conventionalul GICs. Modul de eliberare a fluorului din materiale este cam acelasi, cea mai mare parte din fluor fiind eliberata in primele zile sau chiar saptamani,apoi nivelul scazand pentru un timp indelungat. RMGICs elibereaza cam aceeasi cantitate de fluor ca si GICs,dar ele sunt utilizate in leziunile carioase recurente.Rezistenta RMGICs este mai mica comparativ cu GICs,probabil datorita diferentelor de structura.Ambele tipuri de materiale prezinta o imbunatatire a rezistentei in timp,bazata pe reactiile acidbaza ale glassinomerilor.Datorita proprietatilor fizice Photac.Fil este mai asemanator cu cimenturile glassionomere decat Fuji II LC si Vitremer.rasini composite cu modificari ale poliaciduluiPAMCR - pot contine una sau mai multe componente glassionomere dar nu pot prezenta o reactie acid baza. Exemple de astfel de rasini sunt Dyract AP, Compoglass F , Hytac Aplitip, F2000,Elan.GICs si RMGICs se aseamana prin capacitatea lor de a capta si a elibera fluorul mai tarziu. Numai Dyract are o capacitate mai scazuta de capturare si eliberare a fluorului.Un studiu recent arata ca Dyract si Compoglass asigura o protectie anticarie mai mica decat GICs.diferente captare si eliberare fluorGICs RMGICs PAMCRsrezistenta la uzuraPAMCRs GICs RMGICsrezistentaPAMCs RMGICs GICsusurinta in utilizarePAMCRs RMGICs GICsfinisare si esteticaPAMCs RMGICs GICsProprietatile chimice si fizice ale GICsConstituienti compozitia prafului si lichidului variaza de la producator la producator. Se recomanda ca pulberile si lichidul sa nu se foloseasca in alte combinatii.Reactii chimice reactia cadru este initiata in momentul amestecarii pulberii cu lichidul ,avand trei etape care se suprapun intre ele faza I cand pulberea si lichidul sunt amestecate,se elibereaza ioni de hidrogen prin ionizarea acidului poliacrilic in apa. Acesti ioni ataca marginile particulelor de sticla care stimuleaza eliberarea ionilor de Ca , aluminiu si fluor cu formarea unei baze hidrogel-silicat in jurul particulelor de sticla.faza II in faza a doua ionii de calciu si aluminiu migreaza de la hidrogel silicat in cimentul moale, pH-ul creste, si se precipita inafara ca policarboxilati iar cimentul se intareste. Calciul policarboxilic se formeaza primul din mai multe motive sunt eliberati intr-o cantitate mai mare sub actiunea ionilor de hidrogen,deoarece atacul asupra particulelor de sticla se produce la nivelul situsurilor pentru calciu. Calciul este bivalent si astfel poate migra mai usor in faza de ciment moale. Calciul nu formeaza complexe stabile cu ionii de fluor asa cum face cu cei de aluminium, ceea ce inseamna ca se leaga imediat la polianioni. Policarboxilatul de Ca se formeaza in primele 5 min. in timp ce policarboxilatul de Al se formeaza in 24 de ore deci, rezulta ca cimentul are la inceput calitati fizice reduse. Aceste calitati se imbunatatesc pe masura ce se formeaza aluminium policarboxilic. Ionii de fluor eliberati de particulele de sticla odata cu ionii de calciu si aluminiu nu iau parte la...
Download