..., de hipercoagulabilitatea sanguina constituie punctul de plecare a emboliilor sistemice. Stenoza mitrala este de asemenea cauza majora a emboliilor periferice recidivante. La bolnavii mitrali emboliile survin pe fondul fibrilatiei atriale, uneori acestea se produc la reconversia in ritm sinuzal, fie spontan, fie medicamentos sau electric embolii de regularizare. Emboliile arteriale survin de asemenea in cursul comisurotomiei mitrale, prin mobilizarea cheagurilor din atriul stang.Infarctul de miocard acut, care realizeaza tromboza murala in ventriculul stang, este a doua cauza de embolii periferice.Insuficienta cardiaca congestiva, de obicei in fibrilatia atriala, predispune de asemenea la embolii sistemice.Embolii periferice cruorice sau necruorice pot de asemenea aparea in endocardita bacteriana prin rupturi de vegetatii, la bolnavii operati cu proteze valvulare, in mixomul atrial stang, in anevrismul de aorta si exceptional ca embolii paradoxale printr-un defect septal persistent cu sunt dreapta-stanga. Uneori, embolii formati din fragmente de placi ateromatoase ulcerate de la nivelul aortei sunt diseminati in micile artere digitale.Tromboza se constituie de obicei la nivelul unei placi ateroscleroase. Cel mai adesea ea apare ca o complicatie neasteptata a unei ateroscleroze obliterante, cu stenoza arteriala subtotala. Obstructia arteriala acuta prin tromboza locala poate aparea de asemenea in trombangeita obliteranta, arterite acute infectioase, sindromul de coasta cervicala, traumatisme vasculare, ligaturi arteriale necorespunzatoare, dupa injectarea intraarteriala accidentala a unor substante iritante sau dupa cateterism arterial retrograd. Anevrismul disecant al aortei abdominale se poate prezenta de asemenea sub aspectul unei obstructii arteriale acute la unul sau ambele membre inferioare. In afectiunile semnalate tromboza locala este astfel secundara unei leziuni vasculare. Au fost descrise insa si tromboze arteriale primare, datorita unei stari de hipercoagulabilitate sanguina, in unele boli infectioase, carcinomatoza, colita ulceroasa si polycythemia vera.Anatomie patologica si fiziopatologie. Embolii ca si trombii primari se opresc de obicei la bifurcatia arterelor sau la nivelul unei regiuni ateroscleroase stenozante. Sediul cel mai frecvent al obstructiei acute este jonctiunea dintre artera femurala profunda. Urmeaza apoi in ordine arterele iliace primitive sau externe, artera humerala, aorta terminala, arterele poplitee sau tibiale posterioare. Cheagul in stadiul precoce este format din trombul alb alcatuit predominant din trombocite si o coada trombul rosu, care cuprinde hematii, leucocite, trombocite si fibrina. Adesea, trombozei primitive I se adauga una secundara, care se intinde in general in aval, dar si in amonte de cheagul primitiv si chiar pe colateralele subiacente obstructiei. Tromboza secundara este favorizata de spasmul arterial, incetinirea circulatorie si scaderea presiunii sanguine in aval de obstructie.Cand embolul initial este format din fragmente de aterom ulcerat, el produce fie obstructia acuta a unui vas relativ important completata prin tromboza secundara -, fie obstructie arteriolara sau capilara prin cristale de colesterol si material lipoid.Principala consecinta a obstructiei arteriale acute periferice este ischemia acuta a tesuturilor care in mod normal sunt perfuzate de artera lezata. Ischemia prin obstructia initiala este agravata de spasmul vasoconstrictor reflex, care are punctul de plecare in endoteliul lezat si caile aferente probabile, in filetele simpatice continute in peretele arterial. Spasmul cuprinde artera obstruata atat sub, cat si deasupra trombozei si cateodata unele eferente. Daca spasmul este prelungit, se produc leziuni endoteliale arteriale, care favorizeaza dezvoltarea trombozei in vasele colaterale. Ischemia acuta in teritoriul arterei obstruate este accentuata de eventuala scadere a tensiunii arteriale si a debitului cardiac. Soarta te...
Download