...culori, de la rosu la portocaliu, galben, alb si alb-albastrui. Aceste difernte de culoare ne spun cat de fierbinte este steaua. Orice obiect fierbinte emite lumina si caldura, indiferent daca este stea sau un bec incandescent, Filamentul unui bec incalzit de curentul electric emite radiatii, o mica parte din acestea fiind lumina vizibila. Daca, de exemplu, curentul se micsoreaza, temperatura filamentului se micsoareaza, temperatura filamentului coboara si lumina pe care o emite devine galbuie sau chiar rosiatica. Daca, pe de alta parte, temperatura filamentului se ridica, lumina nu este doar mai intensa, dar si mai alba sau albastruie. Culoarea luminii emise ne poate da informatii despre temperatura corpului. Astfel, stim ca materia din care sunt constituite stelele este atat de fierbinte, incat exista sub forma gazoasa, fiind de cele mai multe ori hidrogen . De fapt, stelele sunt sfere imense de gaz. Gazul este extrem de fierbinte si , din cauza temperaturii lui ridicate, emite lumina si caldura. Dupa culoarea luminii putem afla temperatura de la suprafata stelei. Stelele mai fierbinti sunt albastrui si au temperatura suprafetei de aproximativ 30000 de grade Celsius. Soarele, o stea galbena, are temperatura suprafetei de aprox 6000 d grade celsius. Stelele rosii sunt cele mai reci, cu o temperatura a suprafetei de aproximativ 3000 de grade celsius. De ce stralucesc steleleStelele stralucesc pentru ca sunt fierbinti. Dar de unde ia o stea energia care o face fierbinte Raspunsul la aceasta intrebare a fost gasit de fizicianul Albert Einstein 1879-1955, la inceputul secolului trecut. El a descoperit ca masa poate fi transformata intr-o mare cantitate de energie. Stelele sunt facute in principal din hidrogen, elementul natural cel mai simplu si mai raspandit din Univers. Un atom de hidrogen este constituit dintr-un nucleu, ce contine un proton, si un electron. Materia din jurul unei stele este comprimata de catre forta gravitationala din interiorul sau. Aceasta determina ca protonii care formeaza nucleele atomilor de hidrogen sa se ciocneasca violent. Ca rezultat, patru nuclee de hidrogen se pot uni pentru a forma un nucleu de heliu.Nucleul de heliu este format din doi protoni si doi neutroni. In timpul fuziunii, doi protoni sunt transformati in neutroni. Masa unui nucleu de heliu este ceva mai mica decat masa totala a celor patru protoni care au format-o.Diferenta de masa s-a transformat in energie.Nasterea stelelorStelele se nasc din gazul si praful existente. Acestea sunt componentele materiei interstelare.In conditii normale nu putem vedea materia interstelara, dar, cand este luminata de o stea fierbinte, formeaza nebuloase stralucitoare de culoare rosiatica- roz.Inceputul Ce anume determina formarea unei steleO teorie sugereaza ca atunci cand un nor de materie interstelara traverseaza bratul spiralat al unei galaxii materia incepe sa se concentreze, iar forta fravitationala creste, conducand la o condensare mai rapida a materiei si determinand formarea protostelelor.S-a nascut o steaTemperatura din centrul unei protostele poate ajunge la cateva milioane de grade Celsius.La aceste temperaturi incepe o reactie de fuziune. Energia eliberata din aceasta reactie impiedica protosteaua sa se diminueze. Astfel s-a format o noua stea.Ramasitele norului initial formeaza un disc plat care se roteste in jurul stelei.Uneori, aceasta materie se poate condensa si poate forma planete in jurul stelei nou-formate.O stea, odata ce se formeaza si incepe sa straluceasca, ramane neschimbata timp de milioane de ani.In apropierea centrului ei, hidrogenul continua sa fie transformat in heliu. Energia produsa ridica foarte mult temperatura nucleului. Ea este eliberata sub forma de lumina si alte radiatii. Gazul nou format tinde sa se dilate si suporta greutatea stelei complet dezvoltate, oprind contractia ei.Aceasta etapa a vietii unei stele dureaza atata timp cat exista destul hidrogen in nucleul ei. Cand hidrogenul se epu...
Download