...igioase, este invitata sa opteze intr-o problema delicata , cea a religiei, care in viziunea ei, nu se alege, ci se dobandeste prin nastere si botez. 1 Credinta , legea , religia , reprezinta legatura dintre generatii , se transmit si se mostenesc, contureaza un anume modus vivendi , ale caror norme sunt de asemenea traditionale. 2 Specificul preponderent rural al societatii transilvanene va da un caracter aparte acestui spatiu. Satul este preponderent , intre 95-98 din societatea traditionala transilvaneana. 3 Fireste, orasele n-au lipsit din peisajul habitatului transilvanean, dinpotriva ele au o lunga traditie medievala , dar in aceasta perioada n-au ajuns nici la dimensiunile demografice si nici la intinderea marilor metropole moderne. 4 Ele nu vor influenta prea mult civilizatia rurala , dinpotriva, sursele epocii sugereaza ca habitatul urban este destul de mult contaminat de ruralism. Satul a ramas structura de habitat dominanta si cea mai stabila. 5 Mentalitatea comuna a acestui timp, dincolo de dogmele profesate de biserica,presupunea un numar de convingeri si certitudini care impregnau mentalitatile, care erau fara indoiala zestre mentala a veacurilor precedente, rezultat al segmentarilor succesive , generatie dupa generatie, a viziunii propagate intens de biserica, dumineca de dumineca, sarbatoare de sarbatoare, cu o asiduitate demna de admirat. 6 Evident nu avem de-aface la nivelul mentalitatilor taranesti cu o asumare a dogmelor religioase in stare pura, ci avem de aface, la nivelul religiei traite , daca nu cu o lume insuficient crestinata, in orice caz cu o religie primitiva in care domneste universul superstitiei , al magiei si a tot felul de prejudecati, iar in straturile cele mai profunde, cu ramasitele aluvionare ale unei mentalitati magico-religioase de sorginte ancenstrala.7 Timpul sacru , timpul care ramane prin excelenta timpul controlat de biserica este timpul sarbatorii. 8 Sarbatoarea ocupa un loc central in viata comunitatii rurale traditionale. Ea aduna in cadrul spatial al satului intreaga comunitate a locuitorilor.Aceasta multime separata normal in indivizi si grupuri mici familiale sau profesionale, reia cu ocazia sarbatorilor procesiunea rituala a spatiului si timpului. Ziua de sarbatoare aduna dimineata la liturghie si dupamasa la carciuma sau la hora pe toti membrii comunitatii care in timpul saptamanii se afla raspanditi la preocuparile lor cotidiene, diverse. 9 Sarbatoarea este ocazia cea mai adecvata in care se amalgameaza si se cristalizeaza solidaritatile comunitatii rurale. Timpul sarbatorii este, de asemenea, si timpul dens al marilor descarcari emotionale. Trebuie remarcata solidaritatea comunitatilor rurale,care nu este una ideala, deoarece in ciuda unui echilibru care se gaseste cu aceasta ocazie, dimensiunile interne obisnuite in sanul oricarei colectivitati se cristalizeaza, se agraveaza sau chiar explodeaza in zilele de sarbatoare. 10 Raznmeritele si dezordinile sociale, aproape in toate cazurile, s-au iscat cu ocazia unor sarbatori sau targuri , aceasta fiind un fel specific de sarbatoare . 11 Sarbatoarea constituie cea mai puternica forma de manifestere a solidaritatii, alaturi de responsabilitatea colectiva in ce priveste obligatiile senioriale, iar reuniunile comunitatii rurale ritmeaza existenta taraneasca. Sarbatorile reprezinta momente de eliberare efemera de sub presiunea constrangerilor de tot felul naturale, sociale, de fapt un moment de paroxism al trairilor emotionale. 12 Comunitatea se elibereaza, dupa zile sau saptamani de munca si de griji cotidiene de tot felul. Manifestarea acestei eliberari se traduce prin activitati specifice cantece, dansuri, petreceri, si se sfarseste in multe din cazuri cu orgii sau violente, razmerite sau chiar revolte populare. Cu ocazia sarbatorilor intalnim acte si gesturi altminteri interzise. In sensibilitatea colectiva sarbatoarea este revelatia unei lumi fara constrangeri. Sunt semnificative in a...
Download