...ului, reapare agitaia instinctuala, se instituie nevoia de a i se impartai sentimentele. Nevoia de grupare se sparge,se destrama pentru a lasa loc nevoii de prietenii efective, nevoia unui cerc intim de prieteni. Relaiile dintre sexe sunt foarte stranse, mai mult platonice, romantice, cu mare incarcatura de reverie i fantezie au loc furtuni afective, ruperi spectaculoase i dramatice de prietenie. Nevoia de distracie a puberului se continua i in adolescena, dar distraciile se intelectualizeaza, sunt trecute prin filtrul personalitaii alegerea distraciilor este electiva in funcie de propriile preferine. Aspectele de ordin cultural, estetic trec pe prim plan. Nevoia de independena i autodeterinare a puberului se convertete in nevoia de desavarire, autodepaire, autoeducare a adolescentului care dispune intr-o mai mare masura de sine. Nevoia de imitaie a colarului mic convertita in nevoia de a fi personal, a puberului, suporta noi metamorfozari in adolescena. La inceput , dorina adolescentului de a fi unic se exacerbeaza mult luand forma nevoii de singularizare, de izolare, tanarul fiind preocupat i absorbit aproape in exclusivitate de propria persoana, pentru ca spre sfaritul adolescenei sa ia forma nevoii de a se manifesta ca personalitate, ca subiect al unei activitai socialmente recunoscuta i utila, valoroasa. Nevoia de a fi personalitate se manifesta adeseori prin tendina expresa a adolescentului spre originalitate, cele doua forme ale sale creaia, producerea a ceva nou, original, i excentricitatea. Din dorina de a iei din comun, de a fi ca nimeni altul, adolescentul ii intrece prietenii in comportamente sociale i deviante.Impulsionat de aceste nevoi, adolescentul ii elaboreaza instrumentarul psihic necesar satisfacerii lor. Astfel, nevoia de cunoatere i de creaie poate fi satisfacuta datorita faptului ca in aceasta etapa inteligena generala a copilului se apropie de incheiere. Se consolideaza structurile gandirii logico-formale, capacitatea de interpretare i evaluare, de planificare, de anticipare, de predicii, spiritul critic i autocritic. Gustul excesiv pentru raionament, accesul la noiunea de lege, reactivarea curiozitaii orientala spre explicarea raionala, cauzala a fenomenelor i relaiilor dintre ele, vor conduce spre abordarea mai ampla, filozofica a realitaii, la apariia atitudinilor critice faa de valori. Ca urmare, se dezvolta caracterul de sistem al gandirii, dar i unele instrumente ale activitaii intelectuale capacitatea de argumentare i contraargumentare, de demonstrare, de elaborare a unor ipoteze etc.. La aceasta varsta se dezvolta mult debitul verbal, fluena verbala, flexibilitatea verbala. Se adopta un mod propriu de iscalitura, se elaboreaza algoritmi i stereotipii verbale ce servesc in soluionarea diferitelor situaii ca introduceri intr-o conversaie, ca modalitai de incheiere a convorbirilor etc.. Contientizand valoarea de influenare a cuvantului, vorbirea devine mai nuanata, plastica, se desfaoara in funcie de particularitaile situaiilor oficiale sau intime .àaaaaaaaa1RTa ZtaiiaaaaaaaaaaauacVsaacsaacacUVacU
VsaacUVcUVcaaaSiiKiNormalaaAiDefault Paragraph FontOHyperlinkbiaaaiiJTimes Ne RomanSymbolArialiTimes Ne Roman CEtxtFja!ditzi.go.roaDVDaRoot EntryF PRiaordDocumentatCompObjjSummaryInformationaaFMicr
osoft ord DocumentMSordDocord.Document.89qàOh0pa,8DPXahditzi
.go.roNormalDVD3x0Microsoft ord for indos 95iGiàiPRDocumentSummaryInformation8aFMicrosoft ord DocumentMSordDocord.Document.89qhttpditzi.go.roa!a
a...
Download