...ica marime, directie si sens. Analog vectorilor fizici, vectorii-motivatiei sunt caracterizati prin intensitate, directie si sens, proprietati care pot fi masurate prin anumite metode psihologice. Directia si sensul unui vector exprima atractia, aproprierea sau evitarea sau respingerea. Intensitatea lui, se regaseste in forta de apropiere sau respingere. Intre motivatiile active la un moment dat, ca si intre fortele fizice, pot exista relatii diverse, dar mult mai complexe.Rolul motivatieiMotivatia este esentiala in activitatea psihica si in dezvoltarea personalitatiieste primul element cronologic al oricarei activitati, cauza ei internasemnalizeaza deficituri fiziologice si psihologice ex foamea semnalizeaza scaderea procentului de zahar din sanga sub o anumita limita, in vreme ce trebuinta de afiliere este semnalizata de sentimentul de singuratateselecteaza si declanseaza activitatile corespunzatoare propriei satisfaceri si le sustine energetic trebuinta de afirmare a unui elev declanseaza activitati de invatare, participare la concursuricontibuie, prin repetarea unor activitati si evitarea altora, la formarea si consolidarea unor insusiri ale personalitatii interesul pentru muzica favorizeaza capacitatea de executie a unei lucrairi muzicale.La randul ei, personalitatea matura functioneaza ca un filtru pentru anumite motive cele conforme orientarii ei generale sunt retinute, cele contrare sunt respinseSistemul motivationalComponentele sistemului motivational sunt numeroase, variaza ca origine, mod de satisfacere si functii. Asa cum s-a afirmat, motivatia umana include trebuinte, motive, interese, convingeri, tendinte, intentii, dorinte, aspitarii1.Tendintele sunt componente ale motivatiei care semnalizeaza o stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. Ele sunt traite ca stari de agitatie, alerta interioara, tensiune. Din numeroasele clasificari ale trebuintelor mai utila in explicarea diferentelor de comportament dintre indivizi, pare cea realizata de A. Maslo, psiholog american, numita si piramida trebuintelor 1954Ulterior in 1970 el a mai adaugat trei treptetrebuite cognitive a sti, a intelege, a invata, a descoperitrebuinte estetice de ordine, de simetrie, puritate, frumos, respuingeretrebuinte de concordanta acord intre cunoastere, afectivitare, actiunePsihologul american clasifica trebuintele si astfela. Trebuinte inferioare prezente la om si la animale, dar satisfacute de primul diferit si trebuinte superioare specifice omului si plasate spre varful piramidei.b. Trebuinte homeostazice si trebuinte de crestere. Homeostazia este o notiune imprumutata din fiziologie si care denumeste tendinta organismului de a mentine constanti parametrii mediului intern, asa cum un termostat mentine temperatura intr-un congelator. Prin extensiune, s-a utilizat termometrul si pentru relatia dintre persoana si mediu. Trebuintele homeostazice explica doar activitatea de adaptare. Trebuintele de crestere nu urmaresc mentinerea starii date, ci atingerea unor parametrii superiori, ce presupun perfentionarea.Cunoasterea ierarhiei trebuintelor sete utila in explicarea comportamentelor deoarecediferite trepte apar pe rand in funtie de dezvoltare psihica, prima cuprinzand trebuinte dezvotandu-se in copilarie, adolescenta sau mai tarziuintensitatea trebuintelor scade de la baza spre varfo trebuinta superioara nu se satisface decat daca n-au fost satisfacute intr-o oarecare masura, cele inferioare ei, este dificil pentru un profesor sa activeze trebuinta de a sti a unui elev daca cele de hrana si adapost nu sunt satisfacutecu cat o trebuinta este mai inalta, cu atat este mai caracteristica pentu om.Dupa criteriul genezei, psihologii diferentiaza trebuintele primare, innascute, care tind sa se manifeste la toti indivizii, in toate timpurile si trebuinte secundare dobandite numai de unii indivizi. S-a presupus ca trebuintele secundare se dezvolta din cele primare, dar dupa formare funcioneaza independent de ele. Satisfacerea trebuintelor fiziologice ale unui sugar este asociata cu aprobarea mamei. Treptat, aprobarea adultilor este folosita pentru a sustine invatarea mersului sau a vorbirii. Copilul devenit elev invata la inceput pentru a face placere parintilor, apoi este absorbit de studiu. La preadolescenti fumatul sau consumul de alcool sunt initial activitati realizate pentru satisfacerea nevoii de afilierea la grupul de egali si apoi devin obisnuinte. In funcie de oferta comrciala sau culturala apar trebuinte noi care sunt doar mijloace pentru satisfacerea unor trebuinte devin ulterior motive ale altor activitati. De exemplu automobilul a fost la inceput un mijloc pentru satisfacerea trebuintei de confort, dar a devenit treptat un motiv pentru ore de lucru suplimentate din care sa se castige mai mult. Astfel, aria trebuintelor uname este in continua diferentiere si extindere, determinand aparitia unor comportamente anterioare cat si fata de etapele instoriei trecute. Nesatisfacerea trebuintelor duce la stingerea lor.Este posibila si aparitia unor anomalii in satisfacera trebuintelor primare astfel persoanele cu bulimie nevrotica pofta de mancare exagerata desi isi satisfac nevoia de hrana, continua sa manance s-a observat ca acest comportament insoteste de multe ori carentele afective , prin supraalimentare, subiectul compensandu-si nevoia de dragoste. La polul opus, anorexia mentala lipsa poftei de mancare se presupune ca ar fi deretminata de un conflict cu anturajul, in special cu mama.Daca in calea satisfacerii unei trebuinte exista un obstacol, apare o stare de incordare numita frustrare. Raspunsurile la frustare sunt diferite, cel mai frecvent fiind agresivitatea. Frustarea este un fenomen inevitabil in viata psihica cand este moderata, ea are efecte benefice asupra dezvoltarii personalitatii. Astfel imposibilitatea indeplinirii iubirii datorita diferentelor de statut poate determina o munca indarjita pentru a urca in ierarhia sociala. Datorita caracterului inevitabil al fustrarii, personaluitatiile echilibrate poseda toleranta la frustare, suportand, in a numite limite, stari de tensiune intensa fara a dezvolta comortamente patologice. In legatura cu trebuinta , circula si alte notiunu mai vag definite.Dorinta este trebuinta constientizataTendinta impulsul sau propensiunea este trebuinta aflata in starte de exicitabilitate accentuata care determina o portiune spre miscare, actiune spontanaIntentia este tendinta cu un grad superior de alaborare mentala, orientata spre un scop.Valenta este forta de atractie sau de respingere exercitata de lucruri, persoane, activitati obiecte psihologice asupra unui subiect, rezulta din interactia proprietatilor obiectelor cu trebuinte le subiectului este pozitiva cand proportiile obiectului corespund unei trebuinte este negatica in caz contrar, determinand respingerea.2.Motivele sunt trebuinte atat de puternice incat determina, declanseaza actiunile, activitatiile prin care se satisfac. Ele poseda doua segmente corespunzatoare functiilor moti...
Download