...ta astfel de excese dupa fiecare descoperire mai socanta. In orice caz, astfel de localizari au generat o optica localicista, dar si una dezmembranta a imaginii activitatii psihice coordonate de creier. S-a nascut o adevarata idolatrie a functionalitatii singularizate a reactiilor si s-au conturat, dupa cum era firesc, controverse si opozitii privind aceasta opinie excesiv morfologista a psihicului. Ca efect pozitiv, s-a realizat o harta a creierului functional si ideea ca acesta are in gestiune caracteristicile activitatii psihice. Studiile ce au pus in evidenta faptul ca, in genere, functiile intelectuale nu au o localizare severa, au atras atentia asupra functiilor sintetiste si analiste ale activitatii nervoase superioare. Acestea s-au consolidat, mai ales, prin cercetarile asupra reflexelor conditionate efectuate de I.P. PAVLOV, si apoi, prin studiile privind reflexele operante, cele prin care un caine vine si cere hrana fara nici un stimul care sa conditioneze asezarea lui in doua labe, pentru a obtine o recompensa alimentara. Totodata, s-a consolidat ideea ca lobii prefrontali, chiar daca opereaza relativ diferit in prelucrarile sintetiste intelectuale, prin lezarea oricaruia din ei se produc defrontalizari functionale, si, in consecinta, dereglari ale efortului intelectual. Au fost studiate si functiile cerebrale cele ale corpilor striati, ale diencefalului FOERSTER si GAGEL- Etudes de psychologie medicale, aspecte ale somnului si veghii, functiile hipotalamice N. DEMOLE, . R. HESS. Aceste studii au fost efectuate in decursul secolului al XX-lea in primele decade. Leziunile bazale cerebrale au pus foarte numeroase si, in fapt, cele mai complicate probleme ale determinarii functionale ale activitatii cerebrale. Problemele atentiei, memoriei, dar, mai ales, ale afectivitatii au inceput sa fie tot mai decodificate in acest context. SHERRINGTON a realizat, printre primii, sinteze ce implicau ideea ca functiile encefalice sunt ierarhizate. S-a conturat ideea ca activitatea creierului are un rol important in reglarea afectiva, la baza sa, si ca dispune de reglarea intelectuala complexa ce tinde sa subordoneze functionalitatea emotionala in zonele sale inclusiv prin activitatea celor prefrontale si frontale. CERCETRILE ENDOCRINOLOGICEi cercetarile endocrinologice au avut un program de progres complex in secolul XX, mai ales incepand cu deceniul al patrulea.Au interesat initial secretiile endocrine legate de viata instinctiv-afectiva H. ROGER, apoi instinctul sexual implicat pe primul plan al discutiilor privind aceasta problema datorita discutiilor generate de S. FREUD, prin lucrarile sale. Au facut cercetari pe batracieni STEICH, PESARD, si apoi, CARIDROIT. S-au facut studii si pe pui de gaina, pe cobai, cu ablatiuni ale organelor sexuale si apoi pe diferite animale domestice. In acest context, s-a conturat eficienta metodelor patologice si pe cazuri patologice, din nou s-a pus in evidenta functionalitati complexe ierarhice ale actiunilor hormonale.Termenul a fost incarcat de continutul pe care il are si azi, de catre N. PENDE 1909.Functiile reglatoare ale excitabilitatii nervoase si ale metabolismului calciului, ale hormonilor paratiroidieni, cele legate de sistemul neurovegetativ ale lui CANNON, cele ale hipofizei, glanda renala, de care s-a ocupat PIERRE MARIE 1853- 1940, care de altfel a studiat si acromegalia 1886, boala ce produce modificari evidente ale longilizarii membrelor si a modificarii morfologice aberante, dar si ale fetei.HIPPOCRATES a fost din nou evocat, ca parintele medicinii si intemeietorul endocrinologiei. Printre identificatorii functiilor hipofizei si a hipotalamusului se afla FRANCOIS MEGENDIE 1783- 1850, apoi, D.E.LOMONACO si GERARD A VAN RYNEBERK 1901. i printre fiziologistii romani au existat preocupari rodnice in aceasta directie efectuate, printre altii de NICOLAE C. PUNESCU in 1907 si GHEORGHE MARINESCU 1863- 1938. S-au conturat si diferentierea functiilor...
Download