... Primele laboratoare erau foarte dependente de optica fiziologista, ceea ce insemna ca psihologia era inca nebuloasa. A doua problema genera o oarecare neliniste legata de o conditionare impusa in care se implica folosirea in laborator a introspectiei. Laboratorul lui undt studia vederea, gustul, auditia, tactul, atentia, perceptia timpului si TR-ul timpul de reactie si valida teoriile lui Fechner si eber privind pragurile senzoriale absolute si apoi diferentiale, dar exista un dar, cel provocator de neliniste In tip ce stimulii erau foarte riguros masurati reactia se inregistra pe baza notatiei foarte controlate relatate de subiectii studiati, deci prin introspectie. De altfel, numerosi psihologi considerau ca acest lucru e foarte firesc, dat fiind faptul ca toate trairile fizice sunt subiective, dar cautarea ---------. Alti psihologi reprosau latent mai mult psihologiei care se considera ajunsa la un mare grad de progres ca stiinta ca foloseste introspectia si traieste in laborator si nu in viata concreta, in care stimulatia este foarte activa si complexa, mereu in schimbare de teren, semnificatie si intensitate de stimulatie.Pe acest fond a deschis A. Binet 1867-1911 marea poarta a psihologiei spre viata concreta si spre procesele mai complexe si de mare importanta ale psihologiei, spre problemele inteligentei, prin testul sau, care a avut, precum reiese din cele de mai sus o foarte mare importanta calmanta. La Paris, se infiintase primul laborator de psihologie fiziologica in l cole Practique de Hautes Etudes. Acolo lucra Binet, acolo au lucrat in continuare Baunnis, H. Pieron, si apoi Paul Fraisse. Tot in Franta, la Salpetrire, Charcot infiintase un laborator in care s-a format, de fapt, A. Binet si Pierre Janet 1859-1947. Tot in Franta incepuse sa se exprime personalitatea stralucita a lui Th. Ribot 1839-1916 care a ocupat primul post de psihologie experimentala si comparata, creat pentru el la Colege de France 1870. Ori si in aceste laboratoare se trecuse la altceva decat studiul proceselor senzoriale prin metode introspectiei. La Salpetrire se studia problema hipnozei si a tulburarilor psihice, iar Ribot a initiat cercetarea proceselor psihice superioare, a personalitatii, si a implicatiilor de transformare, ca obiective ale psihologiei in Anglia si Germania. Intre timp clasificarile psihofiziologice si caracteristicile psihice au inceput sa fie expuse sistematizat sub forma de concepte si sub forma de tipologii- lipsea ceva ce ar fi modificat aceasta diversificare. Clasificarile psihofiziologice s-au diferentiat cam in trei directii mai semnificativeclasificari morfofiziologice, evidente in lucrarile lui Rostand si Claude de Sigaud, Corman, Lombrozzo vom reveni la fiecare in capitolele ce urmeaza, dar si Lavater, Kraepelin, Kretschmer si Scheldon.clasificari psihoneurologice, implicate in studiile lui Charchot, Perez, Eppinger si Hess, apoi I.P.Pavlov, dar si Bechterev, Ivanov- Smolenlenski si Miasiscev, adica scoala rusa.a treia directie a evoluat pe linia indexarii tematicii psihoendocrinologiei. Din aceasta directie retinem numele lui Pierre Marie, Nicolas Pende. Domeniul psihologiei se largise considerabil si a devenit mai receptiv la functionalitati, decat la descriptii clasificatoare. Caracterologiile efectuate au inceput sa cuprinda determinanti si functionalitati implicate, fiziologice si corporale, dar si interrelationale sociale, descriptii ale dominantelor analitice si activismul reactivitatii psihice in ansamblu. Mai mult decat atat, Ribot a pus frontal problema implicatiei ereditatii studiind familia Bach, cu numerosii ei reprezentanti si masiva implicatie a acestora in muzica, deci aptitudinile nu doar senzorialitatea exclusiva. La fel l-a abordat analitic pe Leonardo da Vinci, in acelasi sens analizandu-i Gosa mentali . A devenit, cu alte cuvinte, de prim ordin ereditatea psihofizica. Se delimitase ideea ca in psihoze si in numeroase alte boli ereditatea este evide...
Download