...lese cu acest prilej au condus la concluzia ca exista o dependenta stransa intre apartenenta la o anumita clasa sociala, detinerea unui patrimoniu, religie si optiunea politica. Comportamentul electoral poate fi asociat, in termenii probabilistici, unui sistem organizat de reprezentari, atitudini si norme. Sistemul include in primul rand perceptia asupra universului politic dar nu se reduce numai la aceasta, cuprinzand un model de reprezentari ale campului social, al convingerilor si sentimentelor relative la ce inseamna legitimitatea si nelegitimitatea reprezentantilor alesi. Guy Michelat si Michel Simon au elaborat doua modele ale acestui sistem simbolic. Primul este structurat in jurul religiei si pune accentul pe valorile familiei, caminului si muncii, patrimoniu simbolic si material fara de care individul nu isi concepe existenta. Acest sistem de valorizare si reprezentare este caracteristic in general celor care voteaza cu partidele de dreapta. Al doilea model este structurat in jurul clasei sociale, a antagonismelor si solidaritatii in cadrul acesteia. Experienta realitatilor sociale si economice si felul in care ele conditioneaza existenta si soarta familiei sale si a celor care traiesc in acelasi mediu, reprezinta referinta cea mai utilizata. Acest ansamblu de semnificatii este adeseori asociat cu un vot acordat partidelor de stanga.Geneza acestor doua sisteme este diferita. Primul model este legat de rolul dominant pe care l-a avut timp de multe secole biserica catolica in rolul ei de organizatoare a societatii. Al doilea este legat de istoria stangii politice si de sindicate si, pe termen lung, de miscarea muncitoreasca nascuta odata cu Revolutia franceza. Oricare dintre cele doua sistemele nu devin insa factori socio-istorici reali decat in masura in care ele sunt primite si acceptate de catre indivizi concreti. Codurile simbolice ale sistemele sunt transmise prin intermediul familiei, scolii, bisericii sau altor organizatii, in timpul copilariei si adolescentei ceea ce explica intensitatea afectiva cu care sunt acceptate. Dar nu trebuie subestimata impactul pe care il pot avea conditiile de desfasurare ale vietii adulte, raporturile succesive ale individului cu ceilalti, factorii economici care ii caracterizeaza existenta.De aici se poate concluziona ca individul apartine mai multor grupuri in acelasi timp si de aceea analiza trebuia sa evalueze efectul combinat al acestei apartenente multiple. Pe de alta parte, apartenenta la un grup este graduala. Persoana poate fi mai mult sau mai putin catolica sau poate apartine de mai mult sau mai putin timp unei anume clase sociale. Se poate face ipoteza ca cu cat gradul de integrare intr-un grup este mai mare cu atat creste participarea la sistemul de simboluri care caracterizeaza acel grup. Grupul este mai mult decat un agregat statistic, este un ansamblu real in care indivizii interactioneaza unii cu altii, traiesc experiente asemanatoare, primesc, modifica si transmit elementele unei culturi specifice. In consecinta determinarea pozitiei unui individ in cadrul grupului prin intermediul unei scari de indicatori de apartenenta este importanta pentru determinarea coordonatelor comportamentului individual. Apartenenta la comunitatea religioasa si influenta acestui fapt asupra comportamentului electoral este o problema delicata tinand cont de dificultatea practica a stabilirii intensitatii sentimentului religios la nivel de individ. Universul religios francez a cunoscut in ultima jumatate de secol transformari semnificative. Aparitia clerului de stanga, reducerea importanta a numarului practicantilor efectivi, mai ales in randul tinerilor , aparitia unor noi secte au determinat o modificare a rolului bisericii in societate si a legaturii care exista intre nivelul de integrare religioasa si optiunea politica.Daca consideram ca integrarea religioasa insemna in primul rand participarea in mod regulat la slujbele religioase lucrurile nu s-au modificat in ultim...
Download